Cele zece eseuri din Gânditorii ruși sunt o investigație lucidă și pătrunzătoare asupra istoriei și gândirii ruse. Meditând la impactul pe care ideile și lucrările celor mai de seamă scriitori și filozofi ai Rusiei l-au avut nu doar asupra culturii acestei țări, ci și asupra culturii universale, Isaiah Berlin analizează deopotrivă contextul social și politic din care s-au ivit mari minți ale secolului al XIX-lea, precum Herzen, Bakunin, Turgheniev, Bielinski ori Tolstoi. Fenomenul intelighenției ruse, arată Berlin, a contribuit decisiv la marile schimbări sociale ale lumii, cu reverberații până-n ziua de azi.„Cea mai strălucită și mai fascinantă minte a vremurilor noastre.“ — ARTHUR SCHLESINGER JR.„Dintre autorii pe care i-am citit în ultimii ani, Isaiah Berlin este cel care m-a impresionat cel mai puternic. Opiniile sale filozofice, istorice și politice îmi par revelatoare și instructive… Puțini oameni în vremurile noastre au văzut într-un chip la fel de pătrunzător ce este viața – viața individului în societate, viața societăților în timpurile lor, impactul ideilor asupra experienței cotidiene. În numeroasele sale eseuri despre teme, scriitori și gânditori ruși (între acestea cele dedicate lui Tolstoi, Turgheniev ori admiratului său model, liberalul Aleksandr Herzen), Berlin dă dovadă de dezinvoltură și de cunoaștere profundă.“ — MARIO VARGAS LLOSA„Isaiah Berlin a fost un umanist enciclopedic, o prezenţă intelectuală de o imensă vivacitate… Un spirit extraordinar, adversar ireconciliabil al oricărei forme de tiranie, fie ea politică ori mentală. Unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai timpurilor noastre.“ — VLADIMIR TISMĂNEANUSir ISAIAH BERLIN (6 iunie 1909 – 5 noiembrie 1997), filozof şi profesor britanic considerat unul dintre cei mai mari gânditori liberali ai secolului XX. Familia lui a emigrat din Uniunea Sovietică în Anglia în 1920. A studiat la St. Paul's School din Londra, apoi, beneficiind de o bursă, la All Souls College, Oxford. A obtinut titlul de doctor în litere în 1935 şi a predat, pe rând, la mai multe colegii din Oxford. Filozofia politică a lui Isaiah Berlin vădeşte preocuparea în primul rand pentru problema libertăţii şi a liberului arbitru în societăţi din ce în ce mai mecaniciste şi mai totalitare. A fost preşedinte al British Academy (1974–1978). Scrieri importante: Karl Marx: His Life and Environment (1939); Historical Inevitability (1955; The Age of Enlightenment: The Eighteenth-Century Philosophers (1956); Four Essays on Liberty (1969); Vico and Herder: Two Studies in the History of Ideas (1976); Russian Thinkers (1978); Concepts and Categories: Philosophical Essays (1978); Against the Current (1979); Personal Impressions (1980); The Crooked Timber of Humanity: Chapters in the History of Ideas (1996)...

În Lemnul strâmb al omenirii, Isaiah Berlin expune legătura dintre ideile trecutului şi cataclismele sociale şi politice ale vremurilor noastre: între credinţa platonică în adevărul absolut şi ispita autoritarismului; între Joseph de Maistre, ideolog reacţionar din secolul al XVIII-lea, şi fascismul secolului XX; între romantismul lui Schiller şi Byron şi naţionalismul militant – uneori genocidar – care zguduie lumea modernă.„Isaiah Berlin este unul dintre cei mai entuziasmanți gânditori ai secolului XX. Eseurile cuprinse în acest volum, scrise pe parcursul a trei decenii, începând cu sfârşitul anilor ’50 şi până în anii ’80, discută unele dintre cele mai urgente subiecte ale vremurilor noastre. Entuziasmul derivă imediat din tonul unic al vocii lui Berlin, care în scris este acelaşi ca în sala de curs sau la microfon… Întotdeauna spunea direct ce gândea, iar ideile şi intuiţiile se rostogoleau cu o claritate sclipitoare… Rezultatul, pentru cititor şi ascultător deopotrivă, e un fel de vârtej bizar, o senzaţie de spumoasă încântare intelectuală, de parcă ne-am roti într-un carusel minunat de gălăgios. Cine ar fi crezut că o carte cu subtitlul «Capitole din istoria ideilor» ar putea fi atât de amuzantă?“ — JOHN BANVILLE„Ghidul perfect prin schimbările radicale şi complexe care au traversat societăţile occidentale… O lucrare strălucită, convingătoare… umană, plină de compasiune, importantă.“ — San Francisco Chronicle..

Isaiah Berlin a ramas intotdeauna interesat de Rusia, care i-a marcat identitatea din punct de vedere personal si intelectual. Emigrat in Anglia in 1921, s-a intors in tara pentru prima data in 1945, avand parte de intalniri cu scriitori ca Anna Ahmatova si Boris Pasternak, care urmau sa-si puna amprenta asupra scrierilor sale ulterioare.  Eseurile despre URSS reunite, dupa disparitia autorului, de editorul Henry Hardy in volumul Mintea sovietica includ, printre altele, relatarea celebrelor sale intrevederi cu diversi scriitori rusi dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, reflectii despre "dialectica artificiala" manipulatoare a lui Stalin, analiza culturii sovietice facuta dupa o vizita din 1956, portretele unor scriitori ca Osip Mandelstam si Boris Pasternak, un post-scriptum ca reactie la evenimentele din 1989.  O colectie de eseuri ale lui Isaiah Berlin despre Rusia tarista si stalinista este bine-venita… Ceea ce face din aceasta carte o lectura esentiala pentru iubitorii lui Berlin este ca ea cuprinde eseuri care nu au mai fost publicate niciodata pana acum sau care au aparut initial sub pseudonim, spre a proteja rudele care traiau in Uniunea Sovietica. Si se citesc cu aceeasi placere ca atunci cand au fost scrise. - The Washington Times ..

Într-un stil sclipitor și cu instrumentele unei erudiții de mare calibru, marele gânditor Isaiah Berlin oferă o interpretare cu totul personală a mișcării romantice, în care vede expresia cultural-istorică a unei profunde aversiuni față de încrederea nelimitată în puterile rațiunii caracteristică tradiției filozofice occidentale.Romantismul devine astfel pentru Isaiah Berlin cea mai mare transformare care a avut loc în conștiința Occidentului, transformare cu efecte ce reverberează până în zilele noastre sub o serie aproape inepuizabilă de aspecte, mergând de la mari teorii filozofice până la pasiunea pentru antichități. Înzestrat cu un rar simț „morfologic“ în sens spenglerian, Berlin vede factori și cauze ale romantismului în fenomene extrem de diverse, a căror analiză surprinde și fascinează atât prin subtilitate, cât și prin tonul fermecător.Îmbinând prospețimea și spontaneitatea cuvântului rostit cu elocvența inimitabilă și cu umorul aparte ale lui Berlin, aceste prelegeri cuprind trimiteri la operele unora dintre cei mai mari gânditori și artiști ai secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, precum Kant, Rousseau, Diderot, Schiller, Schlegel, Novalis, Goethe, Blake, Byron și Beethoven. — Princeton University Press..