Va rog sa faceti o lista cu toate bunurile pe care le considerati esentiale pentru viata dumneavoastra. Cererea pare ciudata, chiar indiscreta, iar pentru cele doua femei care raspund, consecintele sunt devastatoare.
EMMA
Traumatizata de o spargere la vechea locuinta, Emma isi doreste un loc nou in care sa traiasca. Dar nici unul dintre apartamentele pe care le vizioneaza nu este sigur sau la un pret accesibil. Pana la One Folgate Street. Casa e o capodopera arhitecturala: design minimalist din piatra de culoare deschisa, sticla si tavane inalte. Dar exista anumite reguli. Arhitectul enigmatic care a proiectat casa pastreaza un control total asupra ei: fara carti, fara perne aruncate, fara fotografii sau obiecte personale de orice fel. Spatiul e destinat sa-l transforme pe cel care-l ocupa – si asta se si intampla.
JANE
Dupa o tragedie personala, Jane simte nevoia unui nou inceput. Atunci cand gaseste One Folgate Street, ea este atrasa instantaneu de casa – si de creatorul ei rezervat, dar seducator. Curand dupa ce se muta, Jane afla despre moartea prematura a chiriasei anterioare, o femeie care ii seamana, ca varsta si ca infatisare. In timp ce incearca sa separe adevarul de minciuna, Jane urmeaza fara sa stie aceleasi tipare, face aceleasi alegeri, intalneste aceleasi persoane si trece prin aceeasi teroare ca fata dinainte.
Fragment din volumul "Fata dinainte" de J.P. Delaney:
“- Dumnezeule!
Podeaua de piatra e plina de cioburi. Hainele mele sunt sfasiate. Cearsaful de pe pat s-a desfacut si a fost aruncat intr-un colt. De-a lungul coapsei am o urma intinsa de sange, nu stiu de unde. In coltul camerei, vad o sticla sparta si niste mancare calcata in picioare.
Ma dor parti din corp la care nici nu vreau sa ma gandesc.
Ne uitam unul la altul ca doi supravietuitori ai unui cutremur sau ai unei explozii, de parca am fost inconstienti si abia acum ne revenim.
Ochii lui imi cauta fata. Arata ingrozit. Spune:
- Emma, eu... Vocea i se pierde. Mi-am pierdut controlul, zice el incet.
- Nu-i nimic, il linistesc eu. Nu-i nimic. Repet asta de mai multe ori, asa cum ar face cineva care ar vrea sa calmeze un cal fugar. Ne strangem tare de mana, epuizati, de parca patul ar fi o pluta, iar noi am fi naufragiati. N-a fost numai cauza ta, adaug eu.
Totul a pornit de la un fleac. De cand Edward s-a mutat aici, am tot incercat sa pastrez curatenia, dar uneori asta insemna sa arunc lucrurile in dulap cu doar cateva minute inainte sa se intoarca el. A deschis un sertar si l-a gasit plin de, nu stiu, farfurii murdare sau ceva. I-am spus ca nu conteaza, am incercat sa-l fac sa vina in pat in loc sa se ocupe de ele.
Si atunci... Bum!
S-a enervat.
Si am avut parte de cel mai bun sex din viata mea.
Ma tarasc in coltisorul calm dintre bratul si pieptul lui si repet cuvintele pe care i le-am strigat nu cu mult timp in urma.
- Da, tati, da!”
