Jane Austen

Jane Austen a creat in romanul Parcul Mansfield cea mai atipica eroina din galeria tinerelor care populeaza universul sau literar: Fanny Price, o protagonista discreta si, aparent, neinsemnata, dar care se dovedeste remarcabila, mai ales prin forta cu care isi urmeaza propria busola morala, nelasandu-se dominata de asteptarile societatii in care a fost crescuta. Problematica moralitatii este fundamentala in aceasta proza a autoarei, iar modul in care este adusa in discutie - nuantat, complex - a facut ca Parcul Mansfield sa beneficieze, de-a lungul celor mai bine de doua secole scurse de la prima publicare, de noi grile de lectura, transformand romanul in cea mai controversata si, totodata, mai profunda carte a scriitoarei. Parcul Mansfield abordeaza teme tari, precum spiritualitatea si moralitatea, reprezentand, in plus, o dovada a maturitatii scriitoricesti a lui Austen. Este, probabil, cel mai profund si mai sofisticat roman al ei, dar si cel care a starnit cele mai multe controverse si critici. Desi, in linii mari, scriitoarea britanica se ocupa de aceeasi sectiune a societatii engleze ca si in celelalte romane, mica nobilime provinciala, aici accentul nu cade pe textura sociala a vietii protagonistilor, ci pe cea morala. - Dragos Zetu, [Prefata]..

Un roman de dragoste clasic, scris cu o extraordinara sensibilitate si publicat postum. Anne Elliot, o tanara a carei familie cu origini nobiliare este nevoita sa se mute pentru a‑si reduce cheltuielile si datoriile il reintalneste pe capitanul Frederick Wentworth, fostul ei logodnic. Logodna fusese rupta cand Anne s‑a lasat convinsa de prietenii si familia ei sa puna capat relatiei lor, considerata nepotrivita din pricina diferentelor de rang. Dupa o despartire care a durat aproape opt ani, dragostea lor reinvie, pregatind scena pentru multe intamplari descrise cu un desavarsit umor, precum si pentru o a doua sansa care i se ofera lui Anne, aceea a unei vieti implinite si fericite alaturi de barbatul iubit. Persuasiune a primit critici extrem de inteligente in ultimii ani, dupa o lunga perioada de neglijare, iar liniile de investigatie au urmat comentariile sugestive ale Virginiei Woolf. Criticii s‑au ocupat de problemele pe care acest roman le ridica pentru interpretarea biografica; cu neuniformitatea evidenta in structura narativa; cu utilizarea „poetica“ a peisajului si influenta poeziei romantice; cu noi efecte in stil si sintaxa; cu modernitatea lui Anne Elliot, o personalitate izolata intr‑o societate in schimbare rapida.A. Walton Litz..

Marianne Dashwood nu face un secret din sentimentele ei, iar atunci când se îndrăgostește de John Willoughby, un tânăr galant, dar nepotrivit pentru ea, ignoră avertismentul surorii sale, Elinor, care îi atrage atenția că purtarea ei impulsivă o face vulnerabilă la bârfe și calomnii.Între timp, Elinor, întotdeauna sensibilă la convențiile sociale, se străduiește să-și ascundă propria dezamăgire în dragoste, chiar și de cei apropiați.Trăindu-și fiecare experiența de iubire – și riscul de-a o pierde –, cele două surori învață că trebuie să combine rațiunea cu sensibilitatea dacă vor să găsească fericirea personală într-o lume în care statutul social și banii guvernează regulile iubirii. ..

Marianne clocotește de pasiune; focul lui Elinor arde mocnit. Marianne îşi doreşte un bărbat care să aibă aceeaşi fire pasională ca a ei; Elinor este îndrăgostită de Edward Ferrars, un bărbat politicos, care se poartă frumos.Sora lor mai mică, Margaret, ia parte cu uimire la bucuriile şi durerile din viaţa de adult a lui Marianne şi a lui Elinor. Oare Marianne este prea pasională sau Elinor este prea rece? Al cui exemplu ar trebui Margaret să îl urmeze?Margaret observă pericolele prezentate de prieteni intriganţi şi iubiţi necinstiţi. Va fi raţiunea lui Elinor destul de puternică pentru a-şi putea proteja ambele surori sau sensibilitatea lui Marianne va provoca o tragedie?..

Clasici ai literaturii reprezinta colectia de carti pe care le citesti macar o data in viata. Sunt acele naratiuni care te formeaza, care iti amintesc cine esti si care te insotesc pretutindeni. Autorii de geniu si operele lor stralucite li se adreseaza atat celor care se afla la inceput de drum si care descopera mostenirea culturala a umanitatii, cat si acelora care se intorc la pasiunea pentru clasic. Romane captivante, nuvele si proze scurte splendide, povesti de un realism feroce sau care creeaza lumi - aceasta este marea literatura, confirmata de cele mai prestigioase premii si de preferinta nestramutata a generatii de cititori. Sa ne lasam purtati de cartile care au schimbat lumea, care au provocat gandirea, care au transformat zeitgeist-ul!Cata gingasie in zugravirea sentimentelor! Niciun demon superior nu o bantuie pe Jane Austen; in schimb, o intelegere a altuia, niciodata gresita, niciodata slabita. Partea de satira e excelenta si dintre cele mai fin nuantate. Totul se desfasoara in dialoguri, iar acestea sunt cat se poate de bune. Unele capitole sunt de o arta desavarsita.” – Andre Gide..

Publicat pentru prima oară anonim în 1811, Rațiune și simțire spune povestea maturizării surorilor Dashwood: Elinor - reprezentând rațiunea-, și Marianne - reprezentând sentimentul - și Margaret. Romanul le urmărește pe cele trei surori și pe mama lor atunci când, în urmă decesului tatălui lor, trebuie să părăsească moșia Norland Park, moștenită de John Dashwood, fratele lor vitreg. Cele patru femei se instalează într-o locuința modestă, Barton Cottage, aparțînând unei rude îndepărtate, unde surorile vor trăi primele sentimente romantice și primele dezamăgiri, culminând, că de obicei în romanele lui Jane Austen, cu căsătorii fericite...

„Ironia lui Jane Austen e insotita de o intuitie desavarsita. Nici un alt scriitor nu a folosit cu mai multa abilitate simtul valorilor umane.” (Virginia Woolf)„[…]cata gingasie in zugravirea sentimentelor! Nici un demon superior nu o bantuie pe Jane Austen; in schimb, o intelegere a altuia, niciodata gresita, niciodata slabita. Partea de satira e excelenta si dintre cele mai fin nuantate. Totul se desfasoara in dialoguri, iar acestea sunt cat se poate de bune. Unele capitole sunt de o arta desavarsita.” (Andre Gide) „Structura romanului, in sine, reprezinta o incercare de dezvaluire si dezvoltare a caracterelor lui Elinor si Marianne, puse in fata unor dileme si enigme care trebuie rezolvate.” (Joseph Wiesenfarth) ..

Marianne Dashwood nu face un secret din sentimentele ei, iar atunci când se îndrăgostește de John Willoughby, un tânăr galant, dar nepotrivit pentru ea, ignoră avertismentul surorii sale, Elinor, care îi atrage atenția că purtarea ei impulsivă o face vulnerabilă la bârfe și calomnii. Între timp, Elinor, întotdeauna sensibilă la convențiile sociale, se străduiește să-și ascundă propria dezamăgire în dragoste, chiar și de cei apropiați. Trăindu-și fiecare experiență de iubire - și riscul de-a o pierde -, cele două surori învață că trebuie să combine rațiunea cu sensibilitatea dacă vor să găsească fericirea personală într-o lume în care statutul social și banii guvernează regulile iubirii. ..

Jane Austen a intrat în istoria literaturii cu operele sale de maturitate, cu personaje și situațîi bine conturate, narațiuni în care temele centrale sunt iubirea și viață interioară a femeilor, dar și conveniențele absurde ale epocii. Volumul de față, alcătuit din scrieri de tinerețe, ii dezvăluie cititorului o altă Jane Austen. O autoare care folosește ironia mușcătoare și comicul absurd pentru a demola dintr-o singură lovitură convențiile literaturii din perioada romantică și tiparele de comportament din societatea acelor vremuri. ..

Elizabeth Bennet este întruchiparea perfectă a eroinei tipice pentru Jane Austen: inteligentă, generoasă, sensibilă, incapabilă de gelozie sau de orice alt păcat major. Am putea crede că asta o face o mironosiță insuportabilă, dar adevărul e că Lizzy este o tânără modernă și sofisticată, care, la nevoie, știe să dea o replică spirituală și politicoasă, însă mustind de sarcasm. Ocazia i se ivește din plin când îl cunoaște pe arogantul, dar onestul burlac Fitzwilliam Darcy, prototipul eroului romantic distant și intens masculin, care o tratează inițial cu superioritate și chiar cu grosolănie. Căci, fără îndoială, miza romanului Mândrie și prejudecată, întrebarea care a făcut și face generații de cititori să întoarcă filă după filă până în ziua de azi este: vor ajunge Elizabeth și domnul Darcy, în ciuda diferențelor care îi fac aparent incompatibili, să fie împreună? Descoperiți răspunsul în această carte devenită clasică, savurând o poveste de dragoste scrisă după toate regulile artei și lăsându-vă fermecați de personajele ei memorabile!„Cu Jane Austen, romanul european ajungea într-un punct de unde i se deschideau perspective neștiute până atunci. S-a spus despre cărțile ei că reprezintă „o artă a perfecțiunii clasice“: ele satisfac exigențele intelectuale ale cititorului. [...] O citești pe Jane Austen nu numai cu o mare desfătare a intelectului, dar și a poftei de a cunoaște viața afectivă, ca și aventurile pline de farmec, adesea amuzante, ale personajelor. Jane Austen a fost, fără îndoială, o scriitoare care, fără să se lase învinsă de pretențiile comerciale ale editorilor interesați să satisfacă gustul publicului, nu și-a neglijat cititorii.” (Dan Grigorescu)..

„Ceea ce cultura noastră dorește de la Jane Austen, se pare, nu este scriitoarea blândă, liniștită a rațiunii, nicidecum a simțirii. Nu o dorește nici pe autoarea plină de ură, nici pe aceea ironică, nici pe aceea preocupată de economie, nici pe scriitoarea cu un extraordinar meșteșug [...]. Nu o vrea nici pe aceea care satirizează sistemul de clasă și prețiozitatea acestuia, nici pe criticul cultural radical care a știut să exploateze transformările vieții britanice din timpul revoluției industriale. Ceea ce se dorește în acest timp al imaginilor feminine post-casnice este Jane cea cu capsa pusă, care se revoltă împotriva convențiilor sociale, iritabilă, cu spirit independent și provocator, năvalnică. Precum majoritatea marilor romancieri, Jane Austen s-a dovedit a fi, în mod infinit, capabilă să se supună diverselor interpretări. Opera ei a devenit un adevăr universal recunoscut și în continuă schimbare.” (Malcolm Bradbury)..