Jean-Francois Revel

Jean-Francois Revel (1924-2006) a fost unul dintre cei mai marcanţi intelectuali ai epocii noastre, filozof, politolog, profesor universitar şi membru al Academiei Franceze. Din 1963 a renunţat la cariera universitară, consacrându-se jurnalismului şi scrisului. A fost, de asemenea, consilier literar al editurilor René Julliard şi Robbert Laffont, director şi editorialist al săptămânalului L'Express şi cronicar al revistei Le Point. Fermele sale critici la adresa totalitarisme lor de orice fel l-au făcut cunoscut şi apreciat atât în Franţa, cât şi în toată Europa. Lucrări (selectiv): Pourquoi des philosophes? (1957), La Cabale des dévots (1962), Ni Marx ni Jésus (1970), La Tentation totalitaire (1976), Comment les démocraties finissent (1983), Le Terrorisme contre la démocratie (1987), La Connaissance inutile (1988, Cunoaşterea inutilă, Humanitas, 1993, 2007), Le Regain démocratique (1992, Revirimentul democraţiei, Humanitas, 1995), Histoire de la philosophie occidentale, de Thalès à Kant (1994), Le voleur dans la maison vide (1997, memorii), Le moine et le philosophe. Le bouddhisme aujourd'hui (1997, împreună cu Matthieu Ricard), La grande parade. Essai sur la survie de l'utopie socialiste (2000, Marea paradă. Eseu despre supravieţuirea utopiei socialiste, Humanitas, 2002), L'obsession antiaméricaine (2002, Obsesia antiamericană, Humanitas, 2004).