Jim Baggott

În vara lui 2012, la marele accelerator de particule de lângă Geneva a fost descoperit bosonul Higgs, a cărui existenţă fusese prezisă cu o jumătate de secol în urmă. Evenimentul a creat mare vâlvă, mai ales că bosonul Higgs devenise celebru: fiind numit „particula lui Dumnezeu“, din moment ce cu ajutorul lui putea fi explicat felul în care particulele de materie dobândeau masă, era privit ca un „creator“ al materiei. Miza reală a descoperirii era confirmarea şi completarea Modelului Standard, cel care descrie sistematic ansamblul particulelor cunoscute, pe baza teoriilor actuale din fizică.Urmărind deopotrivă căile care au dus la „inventarea“ bosonului Higgs (deducerea teoretică a existenţei sale) şi aventura descoperirii lui experimentale, cartea lui Jim Baggott e o introducere clară şi intuitivă în problemele fundamentale ale fizicii moderne. Higgs publicase articolul care avea să-l lege pe vecie de particula care-i poartă numele în 1964. Aşteptase timp de 47 de ani o confirmare. „Mi-e greu acum să mă confrunt cu cel care eram pe-atunci“, a explicat el. „Dar mă simt uşurat că se ajunge la un deznodământ. Ar fi frumos ca, după tot acest timp, ideea să se dovedească a fi corectă.“ (Jim BAGGOTT)..

„Există numeroase versiuni ale poveștii creației. Cartea de față prezintă versiunea conformă cu știința modernă. Ea e rezultatul unui efort care a implicat (și continuă să implice) mii de oameni de știință, care pun laolaltă piesele unui imens puzzle, lansând mereu speculații și ipoteze, testând, dezbătând și revizuind. Acești oameni de știință se străduiesc să se asigure că piesele puzzle-uluisunt fiecare în parte coerente și consistente. Dar pentru ca povestea să fie unitară și inteligibilă, piesele trebuie să se și potrivească între ele, de la scara mare a universului la Homo sapiens, la cele mai mici microorganisme și la particulele elementare din care e alcătuită întreaga substanță materială. E o constrângere puternică.Acestea fiind spuse, nu există nici o versiune «autorizată» sau «oficială» a poveștii științifice a creației. Dacă ar exista, îmi permit totuși să sper că ar semăna poate cu cartea de față. Nu vreau să par melodramatic, însă cred că toate eforturile mele depuse vreme de peste douăzeci de ani în popularizarea științei s-au concentrat în ea.” (Jim Baggott)..