Roman filosofic publicat in anul 1943. A fost ultima opera a scriitorului german, care a inceput sa o scrie in 1931, cu intentia de a-si crea propria capodopera; lucrarea a vazut tiparituri in Elvetia doisprezece ani mai tarziu.
Mai este numit uneori Magister Ludi, „maestru de joc”, de la numele unuia dintre personaje; aceasta expresie latina poate fi inteleasa si ca un joc de cuvinte, ludus avand ambele semnificatii de „joc” si „scoala”. Cartea a fost una dintre lucrarile care au contribuit la decernarea Premiului Nobel pentru literatura in 1946 pentru Hesse.
Romanul are in vedere personaje intelectuale aflati in regiunea imaginara a „Castaliei”, intr-un viitor indepartat. Naratorul romanului este un istoric al timpului respectiv. In naratiune apar doar referiri vagi la lumea de astazi, reprezentata in general ca un trecut intunecat si decadent (Epoca Feuilleton). Viata calugarilor din roman, precum si ceremoniile pe care le urmeaza, se caracterizeaza printr-un amestec de elemente ale ritualurilor occidentale si orientale.
