Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Johann Chapoutot

Johann Chapoutot

Johann Chapoutot (n. 1978), este un specialist în istoria modernă și contemporană a Germaniei, autor al unor studii fundamentale asupra fenomenului nazist, studiat sub aspectul vieții cotidiene și din perspectiva schimbărilor culturale. Se face remarcat în dezbaterile publice din 2016, exprimându-și rezervele față de oportunitatea publicării cărții Mein Kampf, intrate în acel an în domeniul public. Pentru tânărul profesor de la Sorbona, epoca unei istorii a tragediilor secolului XX, explicate prin personalitatea lui Hitler, fiind definitiv depășită. Inspirat de filosofia lui Giorgio Agamben și de sociologia lui Zygmund Bauman, Chapoutot consideră regimurile autoritare ale modernității ca fiind laboratoarele unde au fost elaborate categoriile economice și sociale ale lumii contemporane. Eseul Liberi să ne supunem, publicat de Alexandria Publishing House, completează reflecția autorului asupra nazismului prezentată și în alte volume dintre care amintim: Nazismul și Antichitatea (Le National-socialisme et l’Antiquité) (2012), Legea sângelui. A gândi și a acționa ca un nazist (La Loi du sang. Penser et agir en nazi) (2015), Revoluția culturală nazistă (La Révolution culturelle nazie) (2017), Marea Povestire. Introducere la istoria timpului nostru (Le Grand Récit. Introduction à l’histoire de notre temps) (2021).


Liberi să ne supunem

Liberi să ne supunem

Acum când managementul preocupă spiritele așa cum, altă dată, le preocupa problema mântuirii, acum când „direcțiile de personal” au devenit „GRH” (adică „gestiunea” „resurselor” umane), e vorba de a lua distanță și de a face un pas înapoi: de ce, în ce context și pentru a răspunde căror nevoi au reflectat naziștii la organizarea muncii, la repartizarea sarcinilor și la structurarea instituțiilor în administrația publică și în economia privată? ce concepție a managementului au dezvoltat? cum au transformat aceste reflecții conceptele de muncă, individ sau serviciile publice și statul? Aceste întrebări sunt interesante în sine, căci ele contribuie la teza modernității nazismului, a înscrierii sale în timpul nostru și în spațiul nostru – lumea contemporană.Johann ChapoutotLa intersecția dintre ideologic, politic și economic, Menschenführung-ul nazist, această concepție a managementului, a fost una dintre marile expresii ale caracteristicii celui de-Al Treilea Reich pe care istoricii o subliniază neîncetat de vreo 30 de ani, atât în sfera istoriei culturale, cât și în cea a istoriei sociale: acest regim a fost participativ, având în vedere că a urmărit să producă consens. Regimul care ni se pare cel mai opresiv din câte există (a fost astfel, repetăm, pentru cele câteva sute de mii de nemți care i-au căzut victime, din motive „politice” sau „rasiale”) a încurajat și a finanțat, astfel, lucrări și reflecții asupra unui mod de organizare nonautoritară. (...) Departe de-a fi fost o simplă alianță dintre microfon (propagandă) și măciucă (represiune) în spatele sârmei ghimpate și în umbra turnurilor de pază, Germania nazistă a fost o organizație complexă, unde puterea a încercat să cumpere acordul prin oferirea de satisfacții și s-a aflat într-o negociere – cel puțin tacită – aproape permanentă cu poporul său, până la dezlănțuirea violenței care i-a lovit pe cei lipsiți de entuziasm sau reticenți, dacă nu pe opozanți, începând din toamna lui 1944, la apogeul războiului și al dezastrului.Johann Chapoutot..


3490 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă