John Steinbeck

John Ernst Steinbeck s‑a născut la 27 februarie 1902 în Salinas, California. Între 1918 şi 1925 urmează, cu întreruperi, cursurile Universităţii Stanford. După ce mai multe schiţe îi sînt respinse, Steinbeck debutează în 1929 cu un roman, Cupa de aur, al cărui protagonist este piratul Henry Morgan. În 1932 publică volumul de nuvele Păşunile Raiului, inspirat din viaţa fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tîrziu, îi apare romanul Către un zeu necunoscut, iar în 1935, Cartierul Tortilla, urmat de Nehotărîţii sorţi ai bătăliei (1936) şi clasicul Şoareci şi oameni (1937), ecranizat în repetate rînduri. În 1938 vede lumina tiparului volumul de nuvele Valea lungă. Pentru Fructele mîniei (1939) i se decernează Premiul Pulitzer. În următoarele două decenii publică Nopţi fără lună (1942), Strada Sardinelor (1945), Autobuzul rătăcit (1947), Perla (1947), La răsărit de Eden (1952), cartea sa cea mai îndrăgită, Joia dulce (1954), Scurta domnie a lui Pépin al IV‑lea (1957) şi Iarna vrajbei noastre (1961). În 1962, în urma unui lung periplu prin patruzeci de state americane în compania căţelului său, Charley, scrie volumul Eu şi Charley descoperim America. În acelaşi an i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură. John Steinbeck a mai scris eseuri (America şi americanii), reportaje, scenarii de film (printre acestea numărîndu‑se şi celebrul Viva Zapata!). A încetat din viaţă la 20 decembrie 1968.