Mog continuă să vegheze asupra familiei Thomas – toţi sunt foarte triști și îi duc dorul. Așa că Mog se întreabă cum se vor descurca fără ea. O vreme nu se întâmplă nimic… apoi brusc, într-o zi, Mog observă un pui de pisică în casă. Pisoiului îi e frică de orice, iar lui Mog i se pare că e tare prost.
Dar apoi își dă seama că pisoiul cel speriat nu știe să se joace și are nevoie doar de „puţin ajutor". Așa că îl împinge în braţele lui Debbie, unde acesta descoperă că se simte foarte bine și că îi place să fie mângâiat și gâdilat.
Mulţumită, Mog zboară sus de tot, până la soare…
