Reputatul istoric Julian Jackson realizeaza portretul fidel al unuia dintre cele mai dramatice momente ale istoriei secolului XX. Considerata, in Al Doilea Razboi Mondial, un bastion inexpugnabil al Aliatilor in confruntarea cu Germania nazista, Franta avea sa cada sub loviturile lui Hitler in numai sase saptamani.In data de 16 mai 1940, Inaltul Comandament al armatei franceze era convocat de urgenta la Quai d’Orsay. Situatia era deosebit de grava. La numai cinci zile de la declansarea atacului, armata germana strapunsese la Sedan, dar si in alte locuri, liniile de aparare franceze desfasurate de-a lungul raului Meuse. Sunat cu o seara inainte de prim-ministrul Paul Reynaud spre a i se comunica faptul ca Franta era deja invinsa, Winston Churchill se grabeste sa ajunga la Paris, la intalnirea cu liderii politici si militari ai tarii. Ajuns acolo, a fost intampinat cu o atitudine plina de defetism. Panica si disperarea erau omniprezente si se vorbea insistent despre evacuarea capitalei. Churchill l-a intrebat pe Gamelin, comandantul armatei franceze, unde este rezerva strategica, spre a fi aruncata in lupta de aparare. Gamelin a raspuns sec: „Nu exista nicio rezerva strategica”. Considerata un bastion inexpugnabil al Aliatilor in confruntarea cu Germania nazista, Franta avea sa cada sub loviturile lui Hitler in numai sase saptamani. Cine se face vinovat pentru acest umilitor esec militar? Si putea fi el evitat?Julian Jackson (n. 1954) este profesor de istorie moderna la Queen Mary, University of London, fiind unul dintre cei mai mari specialisti in istoria Frantei secolului XX. Studiaza la colegiul Peterhouse al Universitatii Cambridge, unde si-a luat doctoratul in 1982, sub indrumarea profesorului Christopher Andrew. Pana in 2003, a predat la Universitatea Swansea, din Tara Galilor. Printre cele mai cunoscute carti se numara Franta: anii intunecati 1940–1944 (2001), La Grande Illusion (2009), May 68: Rethinking France’s Last Revolution (2011) si De Gaulle (2018). De mentionat ca Franta: anii intunecati 1940-1944 si Caderea Frantei. Invazia nazista din 1940 au aparut la prestigioasa editura Oxford University Press...

O buna parte din acest volum este dedicata istoriei de dinainte de Vichy si prezinta anxietatile culturale dupa cosmarul Marelui Razboi, dezbaterea privind reforma Republicii, amenintarea razboiului de clasa si a razboiului civil in anii 1930 si umbra Germaniei care nu parea sa se ridice niciodata. Guvernul Daladier din 1938-1940 este reinvestigat, evidentiindu-se o serie de politici represive care le-au prefigurat pe cele de la Vichy. Cu toate acestea, Julian Jackson ne aminteste clar ca nimic nu era inevitabil la Vichy. Ceea ce il intriga pe autor sunt ambiguitatile, complexitatile si contradictille regimului, care credea in reinnoirea nationala si, ca atare, atragea oameni din intreg spectrul politic. Jackson subliniaza, de asemenea, ca alegerile nu au fost usoare sub ocupatia germana. Corectitudinea si raul, care pareau atat de clare la Eliberare, nu erau deloc evidente atunci. Desigur, aceasta perioada este imposibil de abordat cu o credinta oarba ca adevarul va iesi la iveala. Parerile au fost distorsionate atat de memoria colectiva, cat si de controversele istorice. De cand Henry Rousso a publicat volumul The Vichy Syndrome in 1991, istoricii au fost nevoiti sa-si aleaga cu grija drumul intre taberele rivale. Jackson face acest lucru cu obisnuita sa judecata clara, incluzand dezbaterile istoricilor la inceput si construirea de amintiri colective la sfarsit. Concluzia sa, inteleapta, chiar daca provizorie, este ca "trecutul trebuie sa fie infruntat in toate contradictiile si complexitatea lui". In 1939 era o singura Franta. In mai putin de un an, existau nu mai putin de sase zone de ocupatie. Infrangerea cauzata de armata germana a dus la divizare teritoriala si la dezintegrare administrativa. In 1943 trei guveme pretindeau ca reprezinta suveranitatea franceza: cel de la Vichy al maresalului Philippe Ptain, cel al generalului Charles de Gaulle din Londra si al lui Henri Giraud in Algeria. Nu e de mirare ca, potrivit presedintelui american Franklin D. Roosevelt, Franta incetase sa existe. - The New York Times..