Una dintre multele imprejurari care ne povatuiesc catre cunoasterea folosului celui mare ce urmeaza din cresterea cea buna si din luminarea tineretului nostru este, intr-adevar, asemanarea omului celui invatat si celui neinvatat cu soarele de vara si cu cel de iarna. Omul cel invatat pe drept se poate asemana cu soarele de vara, caci precum acesta reinvie cu caldura sa toate plantele si toti pomii si-i face ca sa rodeasca si sa dea hrana la tot felul de vietuitoare, asa si omul invatat nu stie a se ocarmui bine numai pe sine si a savarsi bine lucrurile sale, precum si a trage cel mai mare folos din sudoarea ostenelilor sale, ci inca ajuta si pe altii cu sfatul sau si cu purtarea sa cea inteleapta si bine socotita. (ANDREI SAGUNA)
In asfintitul unei zile de vara la 28 iunie 1873, adormea in Domnul, in resedinta sa din Sibiu, Andrei Baron de Saguna, faimosul arhiepiscop si mitropolit al romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria, deopotriva cap al Bisericii si lider recunoscut al natiunii romane vreme de doua decenii (1848-1868). Aidoma Catedralei mitropolitane inaltate intre zidurile Sibiului la inceputul secolului XX, Andrei Saguna a fost si ramane un simbol al demnitatii ortodoxe romanesti in Transilvania. La implinirea unui secol si jumatate de la trecerea sa in eternitate, am considerat ca este oportun sa-l readuc in atentia cititorilor romani contemporani, ilustrandu-i personalitatea prin accentuarea dimensiunii culturale si intelectuale a biografiei sale. (MIRCEA-GHEORGHE ABRUDAN)
Autorul intituleaza acest volum „O biografie culturala” fiindca a dorit sa ilustreze profilul intelectual si orizontul cultural larg al marelui ierarh. Pornind de la aceasta intentionalitate asumata si recunoscuta inca in debutul volumului, materialele incluse ni-l releva pe Andrei Saguna drept un ctitor de institutii culturale care au asigurat romanilor din Transilvania nu doar supravietuirea identitara, ci si progresul cultural si chiar material al natiunii. Cartea acopera o paleta mult mai larga de aspecte care invedereaza relatiile personale ale lui Andrei Saguna cu imparatul Franz Joseph, cu alti politicieni de prim rang de la Viena, legaturi care i-au si asigurat ierahului sibian succesul in initiativele culturale, ecleziastice si politico-nationale vizand propasirea poporului roman. Toate studiile evidentiaza o documentare solida care include surse inedite, dar si edite, precum si o bibliografie nationala si internationala adusa la zi. Remarcam talentul narativ al autorului, care tradeaza un spirit elevat, un intelectual cu reale aptitudini literare, atent la tot ce il inconjura si-i marcheaza existenta cotidiana, dar si preocupat sa imbrace realitatea istorica intr-o forma atractiva si captivanta deopotriva pentru istorici si publicul larg. Ii asigur pe toti ca vor gasi suficiente pagini valoroase care sa le completeze informatiile despre o epoca si o personalitate cu totul aparte in istoria secolului al XIX-lea. (IOAN BOLOVAN)
