Volumul Leacuri pentru neuitare intruneste memoriile lui Gheorghe Popescu-Burdea, intrerupte timpuriu de stingerea din viata a scriitorului, cu sonetele sale. Pentru autor, „cel de‑al doisprezecelea copil al unei familii de invatatori‑ctitori de scoala de acum mai bine de un secol, pentru care Cartea si Invatatura erau izvorul suprem la care isi adapau si spiritul, si inima, destinul poetului era legat de viata Cetatii.” (Beatrice Sandescu, „In loc de prefata”)
„Gheorghe Popescu-Burdea face parte din generatia literara a razboiului (n. 26 aprilie 1922, in comuna Dracsani – Teleorman), generatie care a suferit din plin privatiunile cosmarului comunist, dar care a marcat totusi o prezenta originala in literatura romana contemporana.
[… ] Dragostea pentru poezie pe care scriitorul o manifesta si pe care o materializeaza in aceasta carte a sonetelor il defineste structural.
Am simtit citind cartea sa de acum fluidul unei comunicari directe, egala cu lava lirica a unei eruptii sincere, convingandu‑ma ca poezia se mai face din emotii, asa cum vinul se mai face si din struguri.” Emil Manu, „Sa intram pe porti in cetate”
