Disparitia unui poet pe nume Dhimitrie starneste rumoare printre prietenii si cunoscutii acestuia, care, in incercarea de a-i da de urma, ajung sa-si aminteasca tot felul de lucruri cu si despre el. Este cartea lui Leonida Neamtu cu personajele cele mai stranii si interesante, din care nu lipseste, desigur intriga tesuta in felul atat de propriu al autorului.
„Strania Poveste a „Marelui Joc” ramane cartea mea de suflet, desi, intre timp, am mai citit cinci metri cubi. Tatal meu, primul si penultimul meu profesor de inalte lecturi, mi-a pus in brate un scriitor cum sufl etul meu n-a mai gasit niciodata, niciunde. Si-n cartea asta, o vrajitoare Z (de la zapada) il ingrijeste pe Dhimitrie (poetul) intr-o cabana din munti, ca sa-i oblojeasca ranile. Ea e inteligenta, ironica si, tot ea, cu automobilul ei albastru, l-a izbit pe zapacitul ala care suge ace (un tabiet oarecare); ca sa nu se trezeasca cu un dosar penal, il ia si-l duce in munti, sa-l faca bine la trup, ca la sufl et e poet futil. Si-n timpul asta, prietenii lui Dhimitrie (poetul), toti stranii si atemporali, il cauta prin zapezi si amintiri. Un medic genial si abscons; Toma Bumbuc, un burlac care locuieste intr-un turn de apa, unde hraneste un soricel cu nume de sarja de cavalerie (Androtancus); Stefan cel Bigot, subtire cunoscator al volutelor in spatele carora s-au ghemuit mintile oamenilor; o secretara cu nume de catifea inghesuita-ntr-o poseta de piele, Melania, fl uida ca un val de mare si nitel frivola.” Crin-Triandafi l Theodorescu