Nuvela Sonata Kreutzer a lui Lev Nicolaevici Tolstoi se conturează că o analiză a societății de sfârșit de secol XIX, dezbatand în principal diferențele dintre statutul bărbaților și cel al femeilor și modul în care aceștia sunt educați.
În timpul unei călătorii cu trenul, naratorul remarcă în vagonul în care se află prezența unui personaj deosebit de interesant: Posdnicev, cunoscut pentru faptul că își ucisese soția într-un acces de gelozie. O dată ce călătorii reuniți în același compartiment adopta drept tema de discuție modul de realizare a căsătoriilor în prezentul povestirii comparativ cu felul în care se făceau în trecut, fiecare personaj își arată preferință pentru vechile reguli (căsătorii aranjate) sau, din contra, pentru cele noi (căsătorii din dragoste). Identificarea lui Posdnicev că cel care săvârșise o crimă face că toți călătorii să părăsească compartimentul, mai puțîn naratorul. Astfel, începe confesiunea lui Posdnicev privind toate suferințele îndurate în timpul căsniciei – suferințe care derivă din educația necorespunzătoare primită de femei și bărbați.