„Când trecutul revine”, prezentul îți poate fi dat peste cap. Trecutul cântărește greu și îl purtăm cu noi indiferent de cât de mult am vrea să privim spre viitor.
Cine ar fi crezut, însă, vreodată, că o simplă excursie cu familia în Maroc va putea avea un asemenea impact asupra parcursului unei persoane?
Eu nu am crezut, dar Lorena Lenn mi-a arătat în cartea ei, intitulată ” Când trecutul revine” că uneori lucrurile se întâmplă cu un scop tocmai pentru a contribui la realizarea unei integralități, a unui echilibru.
Astfel, ea prezintă, într-o manieră plină de suspans, traiectoria destinului unei fete de șaisprezece ani, pe nume Kelly Jones, care este răpită, împreună cu mama și sora ei, de o grupare teroristă, tocmai când se aflau în mijlocul unei vacanțe.
Simpla pronunțare a cuvântului “grupare” te duce cu gândul la o conexiune puternică între membrii acesteia, dar și către o similitudine de concepții.
Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa, deoarece există un element perturbator în persoana fiului conducătorului grupării teroriste, pe numele său, Rashid Al’ Khalla.
Apartenența la o concepție bine integrată în viața lui nu duce neapărat și la respectarea ei, tocmai de aceea Kelly Jones va putea găsi în Rashid un om ce îi inspiră încredere.
Bineînțeles, lucrurile evoluează, iar prezentul o găsește pe protagonistă în ipostaza unei profesoare care nu poate trece peste întâmplările din trecut ce și-au pus amprenta asupra ei.
Dar oare… cum îl găsește prezentul pe Rashid Al’Khalla? Unde? Oare pentru acesta prezentul implică asumarea unor idei vechi de mii de ani sau continuarea atitudinii de deschidere către nou? Oare însăși Kelly va putea să renunțe la emoțiile din trecut în favoarea celor ce o așteaptă?