Conduri de saftian și anterie de ghermeșut, fire de borangic și ibrișin, inele cu diamante și cercei cu smaragduri, cucunari și cafea, cardamon și piper, covoare și evanghelii, mărgele și hurmuz, iatagane și puști, perine și așternuturi, linguri și besactele, untdelemn și zahar, șaluri și șalvari călătoresc în boccele și coropci, în lăzi și cufere, pe spatele catârilor sau în burțile corăbiilor, printre dealuri și munți, pe calea apelor sau pe drumurile prăfuite ale câmpiilor, legând Alepul de București, Viena de Brașov, Slivenul de Trieste, Zemunul de Iași, Sibiul de Constantinopol. Mămularii, mărgelarii, marchitanii, bogasierii, diplo-mații, doctorii, botaniștii, chirurgii, feluritele obraze curioase, șarlatanii, tâlharii, mercenarii și dezertorii călătoresc odată cu mărfurile și obiectele, ducând mai departe idei revoluționare, gusturi noi, mode sofisticate, cunoștințe felurite.Cartea aceasta dezvăluie destine, oameni, slăbiciuni și mode care dau seamă de farmecul și culorile câtorva secole din istoria lumii noastre de azi.Ilustrația de pe copertă: Savurând cafeaua, autor necunoscut (Școala Franceză, prima jumătate a sec. XVIII, Muzeul Pera, Istanbul)..

„Cartea Máriei Pakucs-Willcocks oferă, printr-o analiză minuţioasă a documentelor inedite, o radiografie a unui oraş alcătuit diferit de cele din ţările române. De altminteri, acest oraş ne fascinează încă, iar volumul de faţă ne poartă într-o călătorie în lumea aparte a burgurilor transilvãnene. Cititorul este invitat să pătrundă în viaţa de zi cu zi a sibienilor şi să exploreze fiecare eşalon social şi politic: familia, vecinătăţile, breslele, şcoala, Biserica, Sfatul, Cetatea.Ordinea şi disciplina sunt valorile care au guvernat Sibiul premodern şi au dus la construirea unui ideal care a ghidat toate acţiunile politice: acela al unei comunităţi bine ordonate. Pentru atingerea acestui ideal, oraşul a fabricat o serie de reguli de bună purtare, adresate tuturor. Autoarea oferă nu numai o analiză a acestor reguli, ci şi a modului în care ele au ajuns să se aplice în mod practic, cu detalii despre reacţia comunităţii la orice încercare de transgresare a «moralităţii» impuse.Citind această carte, am descoperit o lume preocupată de «binele comun», de «buna înţelegere», dar şi obsedată de ordine şi moralitate, aşa cum n-am întâlnit pe uliţele târgurilor moldo-valahe. Am descoperit personaje pitoreşti, cum este, de exemplu, judele regal Albert Huet, autor al unor captivante însemnări autobiografice şi organizator al unor festivaluri care ne arată Piaţa Mare a Sibiului cuprinsă de forfotă medievală. Fiecare pagină ne aduce mai aproape un oraş cunoscut, de mulţi dintre noi, doar prin vestigiile arhitectonice ale prezentului, şi mai puţin prin istoria pasionantă care le-a dat naştere.” (Constanța Vintilă-Ghițulescu)Ilustraţia copertei: Radu Oltean, reconstituire a Pieței Huet din Sibiu la anul 1520..