„V-ați întrebat vreodată de ce ne punem întrebarea «de ce»? Mario Livio a făcut-o, și ne invită la o fascinantă încer¬care de a înțelege originea și mecanismele curiozității noastre.“ — ADAM RIESS, Premiul Nobel pentru Fizică, 2011De ce atenția noastră e atrasă mai mult atunci când auzim pe cineva vorbind la telefon, fără să știm ce spune interlo¬cutorul lui, decât atunci când auzim în întregime conversația a doi oameni? Sunt oare copiii mai curioși decât adulții? Ce declanșează curiozitatea morbidă care adună lumea la locul unei crime sau al unui accident rutier? Ce rol a jucat curiozitatea în procesul evoluției? Cum alege mintea noastră obiectul curiozității ei? Mario Livio caută răspunsul la aceste întrebări cercetând viețile a două mari spirite iscoditoare, Leonardo da Vinci și Richard Feynman, analizând rezultate recente din psihologie și neuroștiințe și stând de vorbă cu personalități excepțional de curioase, de la un astronaut care a studiat matematica, medicina și literatura, la un chitarist rock cu doctorat în astrofizică. Curiozitatea fără margini a lui Mario Livio face din De ce? o carte pasionantă pentru oricine e curios să afle ce este curiozitatea.„Abandonând dogmatismul pretinsei cunoașteri din Evul Mediu şi înlocuindu-l cu curiozitatea, am ajuns la un nou mod de viaţă. Se spune despre curiozitate că e contagioasă. Dacă așa stau lucrurile, atunci sfatul meu este: S-o transformăm într-o epidemie. «Ignoranţa care orbește ne conduce pe căi greşite. O, sărmani muritori, deschideţi ochii!» spunea Leonardo cu cinci secole în urmă.“ — MARIO LIVIO..

Ce îi deosebește pe marii savanți de ceilalți oameni de știință nu sunt doar succesele, ci și eșecurile. Darwin, Kelvin, Pauling, Hoyle și Einstein au comis „gafe strălucite“, nu simple erori, pentru că în spatele lor se ascund probleme care au împins cunoașterea „cu spatele la perete“, iar de aici au apărut noi perspective asupra lumii. Cartea lui Mario Livio dezvăluie momente critice din istoria științei și ne apropie de figurile marilor savanți – oameni, și ei, supuși fatalmente greșelii.„În pofida gafelor, și poate chiar datorită lor, cele cinci personalități pe care le-am urmărit și prezentat în această carte nu numai că au revoluționat domeniile lor științifice, dar sunt și autorii unor creații intelectuale cu adevărat mărețe. Spre deosebire de numeroase contribuții științifice care se adresează doar profesioniștilor din cadrul aceleiași discipline, operele acestor maeștri au depășit granițele dintre știință și cultura generală.“ (Mario LIVIO)..

Ce au in comun muzica lui Johann Sebastian Bach, fortele naturii, cubul Rubik si alegerea partenerului de viata? Toate acestea sunt caracterizate prin anumite simetrii. Simetria este conceptul care face legatura intre stiinta si arta, intre fizica teoretica si intreaga lume, pe care o vedem zilnic in jurul nostru. Totusi, limbajul "simetriei" -- teoria grupurilor, in matematica -- se trage dintr-un loc in care nici nu ne-am fi gandit: din ecuatia care n-a putut fi rezolvata. De-a lungul mileniilor, matematicienii au rezolvat ecuatii algebrice tot mai dificile, pana cand au ajuns la cea cunoscuta sub denumirea de cvintica. Timp de cateva secole, ea a opus rezistenta oricarei incercari de a-i fi gasite solutiile. Dar, deodata, doi matematicieni sclipitori au descoperit independent ca, in cazul ei, metodele obisnuite erau inaplicabile. Asa a fost deschisa usa catre teoria grupurilor. Povestea ecuatiei care n-a putut fi rezolvata este povestea celor doua genii, norvegianul Niels Henrik Abel si francezul Evariste Galois. Impresionanta datorita amanuntelor inedite din vietile lor si extrem de accesibila multumita explicatiilor clare ale autorului, cartea spune intreaga istorie a unei realizari epocale si anlizeaza toate implicatiile acesteia, facand un tablou complet al cailor pe care matematica reuseste sa influenteze si sa clarifice o mare varietate de alte discipline...

Începând cu Antichitatea greacă, cunoaşterea lumii s-a legat intim de numere şi de forme geometrice. Mai mult, cu timpul, gradul de dezvoltare a unei discipline ştiinţifice a fost echivalat cu nivelul ei de matematizare, iar un criteriu esenţial pentru valabilitatea unei teorii a devenit frumuseţea ei matematică. Cu alte cuvinte, în chip inevitabil, matematica se află în spatele tuturor fenomenelelor pe care ne străduim să le înţelegem. Dar cum se explică acestă uimitoare eficacitate a ei? De ce lumea este, în esenţă, de natură matematică?Acestea sunt problemele pe care le atacă astrofizicianul Mario Livio, unul dintre autorii consacraţi ai literaturii ştiinţifice adresate publicului larg. Este Dumnezeu matematician? ne poartă prin istorie, matematică, ştiinţă, logică şi filozofie pentru a descrie tabloul celei mai tulburătoare întrebări pe care şi-o poate pune cercetătorul naturii...

Ideea că universul e guvernat de numere a fascinat, începând cu Pitagora, pe matematicieni, fizicieni, filozofi sau teologi. Probabil că nici un numar nu ilustrează mai bine această idee şi nu a fost înconjurat de atâta faimă şi mister ca numărul phi, cunoscut şi sub numele de „secţiunea de aur“. Definit de Euclid cu mai bine de două mii de ani în urmă, phi (1,618...) pare implicat peste tot în natură: de la cochiliile melcilor şi dispunerea petalelor florilor, până la forma galaxiilor. Nici artele plastice sau muzica nu rămân în afara „razei de acţiune“ a uimitorului număr. S-au făcut nenumărate speculaţii despre prezenţa Secţiunii de aur în construcţia piramidelor sau a Partenonului, ori în picturile lui Leonardo da Vinci.Mario Livio, astrofizician de marcă, ne invită la o călătorie captivantă în lumea matematicii şi fizicii, dar şi în cea a artei, arhitecturii sau biologiei, pentru a ne spune povestea unui număr despre s-a crezut că dezvăluie „mâna lui Dumnezeu“...