Mark Mazower

Premiul Wolfson pentru IstoriePremiul Adolphe BentinckIstoria Balcanilor a fost adesea asociată cu violența și tulburările politice; apariția statelor naționale, pe fundalul declinului puterii otomane, a contribuit la adâncirea conflictelor și a instabilității generale. În această regiune, unde diversitatea etniilor, a religiilor și a obiceiurilor a influențat constant cursul evenimentelor, popoarele au fost mereu prinse în angrenajul forţelor care au hotărât destinele ţărilor din sud-estul Europei. Analiza istoricului britanic Mark Mazower ne poartă dincolo de stereotipuri și clișee, desfășurându-ne înaintea ochilor metamorfoza spațiului balcanic de-a lungul secolelor. Remarcabilă sinteză a 500 de ani de istorie, lucrarea de față conturează o realitate mai bogată și mai impresionantă decât ne-am fi imaginat vreodată.„O carte extraordinară, plină de date și observații surprinzătoare... cu adevărat remarcabilă și uimitor de concisă.” (The New York Review of Books)„Captivantă și pătrunzătoare, această carte rămâne un punct de reper pentru cercetările ce vor urma.” (The Spectator)..

Primul Război Mondial a măturat imperiile străvechi ale Europei şi a transformat continentul într-un laborator aşezat peste un uriaş cimitir. Dintre ruinele Ancien Régime-ului, politicienii le-au promis maselor, emancipate şi mobilizate ca niciodată până atunci, o societate mai dreaptă şi un stat care să le aparţină.Dar lupta neobosită ce a urmat, între cele trei ideologii rivale – democraţia liberală, comunismul şi fascismul –, care se vedeau fiecare drept menită pentru a reface societatea, continentul şi lumea, sub forma unei Noi Ordini impuse omenirii, avea să dureze cea mai mare parte a secolului XX.Astăzi, locuitorii continentului european se bucură de o remarcabilă combinaţie între libertatea individuală, solidaritatea socială şi pace. Dacă europenii vor izbuti să renunţe la dorinţa lor disperată de a găsi o singură definiţie funcţională a lor înşişi şi dacă vor izbuti să accepte un loc ceva mai modest în lume, se vor putea reconcilia mai uşor cu diversitatea şi cu disensiunile care vor face parte din viitorul lor la fel de mult cum au făcut parte şi din trecut...

Primul Război Mondial a măturat imperiile străvechi ale Europei şi a transformat continentul într-un laborator aşezat peste un uriaş cimitir. Dintre ruinele Ancien Régime-ului, politicienii le-au promis maselor, emancipate şi mobilizate ca niciodată până atunci, o societate mai dreaptă şi un stat care să le aparţină. Dar lupta neobosită ce a urmat, între cele trei ideologii rivale – democraţia liberală, comunismul şi fascismul –, care se vedeau fiecare drept menită pentru a reface societatea, continentul şi lumea, sub forma unei Noi Ordini impuse omenirii, avea să dureze cea mai mare parte a secolului XX. Astăzi, locuitorii continentului european se bucură de o remarcabilă combinaţie între libertatea individuală, solidaritatea socială şi pace. Dacă europenii vor izbuti să renunţe la dorinţa lor disperată de a găsi o singură definiţie funcţională a lor înşişi şi dacă vor izbuti să accepte un loc ceva mai modest în lume, se vor putea reconcilia mai uşor cu diversitatea şi cu disensiunile care vor face parte din viitorul lor la fel de mult cum au făcut parte şi din trecut.„Oricine mai crede că istoria Europei e triumful liberalismului şi al democraţiei ar trebui să citească acest studiu despre secolul XX european ca leagăn al barbariei.” (New Statesman) „Nucleul argumentaţiei sale este că secolul XX a fost martorul unei lupte fundamentale între liberalism, fascism şi comunism...” (Sunday Telegraph)..