Un dialog spumos despre personalitati ale istoriei noastre si cei mai influenti istorici romani si francezi ai secolului trecut.Bine-cunoscut medievist, cu excelente contributii in domeniul istoriei moderne si contemporane, Matei Cazacu se dovedeste a fi si un povestitor cu mult umor. In dialogul cu Simona Preda, istoricul consacrat in Franta evoca slujitori importanti ai muzei Clio din Romania interbelica si comunista (Petre P. Panaitescu, George D. Florescu, Constantin C. si Dinu Giurescu, Ion Nestor, Emil Condurachi, Dumitru Tudor, Mihai Berza, Andrei Otetea, Dan Berindei, Stefan Stefanescu, Serban Papacostea, Florin Constantiniu, Paul Cernovodeanu, Nicolae Stoicescu, Aurel Decei) si din strainatate (Marc Bloch, Alexandre Bennigsen, Jacques Le Goff, Pierre Chaunu, Albert Soboul).Urmarit de Securitate, cel cunoscut in documentele politiei secrete drept "obiectivul Englezul” si-a largit orizonturile spirituale si intelectuale prin contacte cu diplomati si istorici straini. Iar legaturile cu lumea libera l-au convins treptat sa viseze la o cariera in afara tarii. De la Paris, s-a alaturat reprezentantilor vocali ai emigratiei - Mihai Sturdza, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mihnea Berindei, Vlad Socor, Marie-France Ionesco, Maria Bratianu, Sanda Stolojan, Theodor Cazaban, Nicolae Stroescu-Stanisoara, Vlad Georgescu - si a devenit, in anii 1980, unul dintre criticii duri ai regimului Ceausescu, prin interventiile sale la emisiunile posturilor de radio Europa Libera, BBC, Vocea Americii si RFI. Dezvaluind principalele sale teorii referitoare la cateva personaje istorice invaluite in mister, precum baronul Gilles de Rais (Barba Albastra), domnitorii Vlad Tepes (Dracula) si Ioan Basarab, carturarul Antim Ivireanul, cancelarul rutean Iatco Tautu (Toth), diaconul tipograf Dimitrije Ljubavic ori impostorul moldo-vlah Jean Michel Cigala din secolul al XVII-lea, Matei Cazacu aduce la viata o lume fascinanta...

„Liceul nu este doar locul primei instrucții, al buchiselii disciplinate. Este, inevitabil, și un loc al memoriei: cu toții ne amintim și – la vârsta nostalgiilor pre‑senile – povestim celor mai tineri isprăvi de pe vremea când eram elevi: șotii spectaculoase, complicități camaraderești, idile timide, dascăli aprigi sau caricaturali, vise adolescentine, escapade, măscări, vitejii, totul într‑un sos de duioșie previzibilă, pe laitmotivul «A fost odată…» Când însă amintirile cristalizează într‑o rețea stabilă, mereu actuală, când ele ies din sfera episodicului mai mult sau mai puțin întâmplător, spațiul care le întreține nu mai este un simplu loc al memoriei, ci devine un loc al destinului. Adică al unor evenimente resimțite ca repere formative, al unor întâlniri decisive, modelatoare, al unor «coincidențe» existențiale, care fac parte nu dintr‑un album cu file îngălbenite, ci din structura biografiei noastre, din croiala ei netrecătoare. Nu orice loc al memoriei, nu orice spațiu al întâlnirilor constituie un potențial loc al destinului. E nevoie de o conștiință comunitară a apartenenței la același „design” istoric, de persistența în timp a experiențelor de viață traversate împreună, pe scurt, de un interes viu și solidar pentru evenimentele trecute.” (Andrei Pleșu)„Am încercat, pe de o parte, să înțeleg epoca în care ne‑am născut și am trăit, și să‑i fac și pe colegii și contemporanii mei să reflecteze la viața lor în România anilor 1950–1960, pe de alta. Am trăit cu toții împreună primele două decenii ale regimului comunist și am păstrat, cum era și normal, amintiri deosebite. Pentru unii au fost vremuri bune, pentru alții mediocre sau proaste, pentru câțiva, un adevărat coșmar. Formăm o grupă de vârstă născută imediat după al Doilea Război Mondial, într‑o perioadă când o lume întreagă dispărea pentru a lăsa locul alteia. Un blestem chinez sună cam așa: «Îți urez să trăiești într‑o epocă interesantă!» Și a fost, într‑adevăr, interesantă perioada copilăriei și a adolescenței noastre, deși eram prea tineri ca să înțelegem mare lucru: unii au înțeles mai repede, alții mai încet.” (Matei Cazacu)..

În colecția Istorie cu blazon se adaugă un nou volum destinat adulților care vor să afle povestea uneia dintre cele mai vechi și importante familii boierești din România: Sânge din sângele lui Dracula. Saga boierilor Florescu de Radu R. Florescu și Matei Cazacu.„Saga familiei Florescu începe de la legăturile feudale de sânge, străbate secolul al XV-lea, epoca lui Vlad Ţepeş, şi ajunge până la evenimentele catastrofale din secolul al XX-lea. Aducându-ne aproape figuri legendare ale lumii noastre, precum familia Kennedy, Bill Clinton sau Michael Jackson, narațiunea ne poartă cu 700 de ani în urmă, spre a ne oferi o epopee a istoriei româneşti, întinsă pe mai multe generaţii.Povestea fiecărui secol este spusă de un membru al familiei Florescu, bărbat sau femeie, care a fost îndeajuns de binecuvântat de soartă pentru a se afla în postura de martor privilegiat al evenimentelor importante din epoca în care a trăit.” John Florescu..