Pana la varsta de unsprezece ani, Nico Krispis nu a spus niciodata o minciuna. Inocenta si devotamentul sau fata de adevar au fost, insa, zdrobite de ororile celui De-al Doilea Razboi Mondial. In 1943, intr-un Salonic ocupat de nazisti, o minciuna transformata in adevar devine scanteia care va duce la pieirea unei intregi comunitati, inclusiv a propriei sale familii. Impovarat de vinovatie si prins intre dorinta de a supravietui si a-i razbuna pe cei pierduti, Nico isi jura sa lase adevarul in urma. Dar trecutul sau il va prinde din urma.
Un roman sfasietor, inspirat de o poveste mai putin cunoscuta din Al Doilea Razboi Mondial, despre consecintele devastatoare ale minciunii si puterea vindecatoare a iubirii.
Nico Krispis, in varsta de unsprezece ani, nu a spus niciodata o minciuna. In 1943, cand nazistii invadeaza orasul sau natal, Salonic, reputatia de copil care spune intotdeauna adevarul ii atrage imediat atentia unui ofiter german. Acesta ii propune o invoiala: pentru a-si salva familia, Nico trebuie sa ii convinga pe ceilalti evrei din comunitate sa urce in trenurile care ii vor duce spre nord, unde, aparent, ii asteapta locuri de munca si siguranta. Fara sa stie ca totul este o minciuna cruda, baiatul accepta, prezentandu-se in fiecare zi la peron pentru a-i linisti pe oamenii in mijlocul carora crescuse.
In ziua in care ultimul tren este incarcat, Nico isi vede propria familie impinsa intr-un vagon de vite. Intelegand ca a fost manipulat sa-i trimita pe toti cei dragi - si intreaga sa comunitate - catre moarte, baiatul isi jura ca nu va mai spune niciodata adevarul.
Mitch Albom dezvaluie consecintele profunde ale razboiului asupra spiritului uman, impletind povestile a patru personaje cu ororile lagarelor de concentrare. Pe rand, Nico, bantuit de dorinta de a fi iertat; Sebastian, fratele mai mare obsedat de razbunare; Fannie, tanara care trebuie sa aleaga intre doi frati; si Udo Graf, ofiterul nazist ale carui minciuni odioase le-au distrus vietile, devin ecouri ale fragilitatii si complexitatii umane.
