Mihai Eminescu

Poezii - Mihai Eminescu..

Cuprins:• De-as avea • Din strainatate • La moartea lui Aaron Pumnul • La Bucovina • Speranta • Horia • Frumoasa-i • Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie • La Heliade • La o artista (Ca a noptii poezie) • Junii corupti • Viata mea fi ziua • Numai poetul • Amorul unei marmure • La o artista (Credeam ieri) • Visuri trecute (Amicului F.I.) • Intunericul si poetul • De ce sa mori tu?Locul aripelor • Christ • Venere si madona • La moartea lui Neamtu • Epigonii • Mortua est • Inger de paza • Noaptea • Frumoasa si juna • Aveam o  muza • Demonism • Cand crivatul cu iarna • Miradoniz • O, te-nsenina, intuneric rece • Odin si poetul • Sara pe deal • Egipetul • Cugetarile sarmanului Dionis • Inger si demon • Floare albastra • Adanca mare • Cum oceanu • Mitologicale • Privesc orasul-furnicar • Imparat si proletar • Murmura glasul marii • Cum negustorii din Constantinopol • In cautarea Seherezadei • Fat-Frumos din tei • Rime alegorice • Iubind in taina • Gandind la tine • Pe ganduri ziua • Poet • Eu nu cred nici in Iehova • Ce soptesti atat de tainic • Din muntii batrani • Maria Tudor • Democratia • Dormi! • Ah, cerut-am la zodii • Cartile • E impartita omenirea • Sonet satiric • Vorbeste-ncet • Melancolie • Craiasa din povesti • Lacul • Dorinta • Pierdut in suferinta • Tu ma privesti cu marii ochi • Ai nostri tineri • Cu gandiri si cu imagini • De ce ma-ndrept si-acum? • Vis • Criticilor mei • Se bate miezul noptii • O, dulce inger bland • Kamadeva • Calin (File din poveste) • Peste varfuri • De vorbiti • Codru si salon • Povestea codrului • Povestea teiului • Singuratate • Departe sunt de tine • Oricate stele • Invierea • Vre o zgatie de fata • Umbra lui Istrate Dabija-Voievod • Oricare cap ingust • Albumul • Parea c-asteapta • Iambul • Fiind baiet paduri cutreieram • Cu mane zilele-ti adaugi • Pajul Cupidon • O, ramai • Pe aceeasi ulicioara • Trecut-au anii • Dupa ce atata vreme • O, stinga-se a vietii • Usoare sunt vietile multora • Urat si saracie • Stau in cerdacul tau • Noi amandoi avem acelasi dascal • De cate ori, iubito • Rugaciunea unui dac • Atat de frageda • Te duci • Afara-i toamna • Sunt ani la mijloc • Cand insusi glasul • Freamat de codru • Revedere • Despartire • Preot si filosof • O, mama • S-a stins viata • Din valurile vremii • Nu ma intelegi • Ce suflet trist • Dintre sute de catarge • Rugaciune • Ta twam asi • Rasai asupra mea • Gelozie • Stelele-n cer • Scrisoarea I • Scrisoarea II • Scrisoarea III • Scrisoarea IV • Scrisoarea V • In zadar in colbul scolii • Colinde, colinde! • Ce te legeni, codrule • La mijloc de codru des • Diana  • Dona Sol • Ca si Stoa, ce pretinde • Renuntare • Glossa • Oda (In metru antic) • Somnoroase pasarele • Mai am un singur dor • De-oi adormi • Nu voi mormant bogat • Iar cand voi fi pamant • De ce nu-mi vii • Apari sa dai lumina • Luceafarul • S-a dus amorul • Cand amintirile • Adio • Ce e amorul? • Pe langa plopii fara sot • Si daca ramuri • Din noaptea • Lasa-ti lumea ta uitata • La steaua • Doina..

“Acesta a fost Eminescu, aceasta este opera lui. Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbii nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti. “Titu MaiorescuIn colectia Biblioteca Scolarului, colectivul Aramis a selectionat cu mare atentie, textele necesare studiului pentru elevii din clasele primare. Pentru editia completa a operei marelui autor verificati colectia Biblioteca Pentru Toti de la Editura Minerva...

Primul editor al lui Eminescu a fost Titu Maiorescu. El a ales, fara gres, cu o perfecta precizie estetica, poeziile din volumul aparut in decembrie 1883, cand poetul nu se gasea in tara. Maiorescu a inclus in editia princeps poeziile publicate in Convorbiri literare si inca 25 de poezii aflate „in manuscripte pe la unele persoane particulare“. Pana la moartea poetului au mai aparut doua editii, una, identica, in 1885, alta, adaugita cu poeziile La steaua, De ce nu-mi vii si Kamadeva, in 1888. De atunci, editorii, printre care cei mai mari au fost Perpessicius si Petru Cretia, tot adaugand poeziile publicate in reviste dupa 1883 sau pastrate in manuscrise, au publicat opera unui poet pe care criticii si istoricii literari il considera un exponent al celui de al doilea val romantic din Europa. Un poet al iubirii, un poet al naturii, al idealurilor morale si al patriei, Eminescu este incontinuu redescoperit de generatiile de tineri. „Daca totusi am publicat si aceste poezii, impreuna cu celelalte, asa cum se gasesc, am facut-o dintr-un simtamant de datorie literara. Trebuiau sa devie mai usor accesibile pentru iubitorii de literatura noastra toate scrierile poetice, chiar si cele incepatoare, ale unui autor care a fost inzestrat cu darul de a intrupa adanca sa simtire si cele mai inalte gandiri intr-o frumuseta de forme, subt al carei farmec limba romana pare a primi o noua viata.“ Titu Maiorescu, in prefata editiei princeps a Poeziilor lui Eminescu Mihai Eminescu (1850–1889), poet, prozator si publicist roman. Nascut la Botosani, crescut la Ipotesti, si-a facut studiile primare si gimnaziale, cu intermitente, la Cernauti. Mai tarziu a facut studii de filozofie la Viena si la Berlin. Prima poezie a publicat-o in ianuarie 1866, semnand „M. Eminoviciu, privatist“, intr-o brosura dedicata lui Aron Pumnul, profesor de romana la gimnaziul din Cernauti, mort de curand. Peste o luna, in Familia din Pesta i-a aparut alta poezie, De-as avea, semnata Eminescu, nume ales de Iosif Vulcan, directorul revistei. Din 1870 a inceput sa publice in Convorbiri literare. A indeplinit diverse slujbe, profesor de germana, director de biblioteca, revizor scolar si redactor la ziarul conservator Timpul. Din 1883, atins de alienatie mintala, si-a petrecut o parte din timp prin sanatorii din tara si din strainatate, revenindu-si doar temporar, pentru a indeplini slujbe marunte. Un singur volum i-a aparut in timpul vietii, Poesii, in 1883. Opera sa, cu mult mai vasta, cuprinzand poezii, proza, publicistica politica, ii confera statutul aproape sacru de poet national al romanilor...

Plasata în colectia Clasici Români cartea de fata se alatura celorlalte prin care se valorifica potentialul creativ al poporului român prin reprezentati de seama.Prin cuvântul clasic se poate întelege clasicismul ca si curent literar dar si o valoare perena ce strabate timpul si care prin repetitie constanta se pastreaza în constiinta unei comunitati.Desfasurarea existentei în cercul strâmt între viata si moarte pastreaza constiinta treaza unui popor,a unei natiuni în concertul culturii universale.Colectia Clasici Români nu face altceva decât sa reînvie câteva din cele mai importante creatii artistice ale celor ce au plasat valorile nationale în context universal si sa refaca astfel geneza si moartea pentru a se pastra vie viata spirituala.Volumul Poezii alese semnate de Mihai Eminescu prin structura lui cuprinde Poezii publicate în timpul vietiisi Poezii publicate postum grupând 83 de texte poetice publicate postum. De asemenea cartea cuprinde untabel cronologic unde sunt evidentiate câteva din cele mai importante momente ale vietii si creatiei eminesciene dar si un indice alfabetic al poeziilor pentru o mai buna descoperire a textelor cautate de lectorul avizat.Grafica este în acord cu întreg continutul cartii facând impresia coborârii si ridicarii impersonale a poetului dinspre frumosul teluricului spre înaltul viselor si al zborului catre idealuri în veci neatinse ce strabate opera eminesciana,care pare o continua nastere si moarte alunecând permanent între înger si demon,între romantism si clasicism,între nastere repetata si moarte adânca.Moartea nu este însa una ce tine de domeniul obisnuitului caci thanatosul are în vizunea poetului un sens matricial si unul funebru. Peisajul nu este unul geografic ci unul sufletesc atât de specific natiunii române si vizibil înca de la celebra Miorita.Poeziile eminesciene cuprinse în acest volum se circumscriu temelor fundamentale ale liricii sale de la cea a timpului ce se scurge inexorabil si continuând cu istoria, natura si dragostea sau cosmogonia,al nasterii,al genezei omul plasat în cadrul universului cosmic...

"A fost odata ca-n povestiA fost ca niciodata,Din rude mari imparatesti,O prea frumoasa fata..." (Luceafarul)..

..

Din cuprins:• Tabel cronologic Poezii publicate in timpul vietii • La mormantul lui Aron Pumnul• De-as avea• O calarire in zori• Din strainatate• La Bucovina• Speranta• Misterele noptii• Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie• La Heliade• La o artista• Amorul unei marmure• Junii corupti• Amicului F. I.• La moartea Principelui Stirbey• Venere si madona• Epigonii• Mortua Est!• Inger de paza• Noaptea• Egipetul• Cugetarile sarmanului Dionis• Inger si demon• Floare albastra• Imparat si proletar• Fat-frumos din tei• Melancolie• Craiasa din povesti• Lacul• Dorinta• Calin (file din poveste)• Strigoii• Povestea codruluiPoezii postume• Copii eram noi amandoi• Odin si poetul• Memento mori (Panorama desertaciunilor)• Povestea magului calator in stele• De vorbiti ma fac ca n-aud• Pierduta pentru mine, zambind prin lume treci!• Icoana si privaz• Eu nu cred nici in Iehova• Fiind baiet paduri cutreieram• Rasai asupra mea• Noi amandoi avem acelasi dascal• Ce suflet trist• Sarmis• Gemenii• Un farmec trist si nenteles..

Mihai Eminescu: Poezii, ediția a II-a...

Selectie, cronologie si note de Catalin Cioaba. Eminescu nu a avut timp sa-si adune creatia intr-un volum "de autor", tot astfel cum nu a avut, de fapt, nici timp sa o incheie, lasandu-ne mostenire un santier de proportii uriase - pe cat de fascinant, pe atat de coplesitor. Aceasta noua editie restituie o parte insemnata a operei poetice, readucand-o, totodata, la datele ei primordiale: ordonate potrivit anilor cand au fost scrise si insotite de note ample care evoca elemente biografice sau detalii de atelier, poeziile eminesciene castiga in puritate. Le putem citi cu adevarat "asa cum le-a scris Eminescu", iar nu cum le-au reordonat numerosii sai editori, de-a lungul timpului. Ceea ce antologia de fata desluseste, in epura cronologiei sale interne, este viteza de evolutie a unui poet care, desi incepe a scrie sub auspiciile pasoptismului, duce, cu geniul sau, lirica romaneasca la apogeul romantismului, pentru a o ancora apoi in zorii modernitatii, ce vor lumina lumea literara romaneasca abia in secolul posteritatii eminesciene. - Ioana Bot..

Poezii – Mihai EminescuFara nici o indoiala, cel mai studiat autor roman a fost si este, si astazi, Mihai Eminescu. Opera, dar si viata ii sunt prelucrate in laboratoare cu specializari variate, cu lupe istorico-literare, lingvistice, stilistice, prozodice, teoretico-literare, comparatiste, filozofice, economice, politice, istorice, sociologice, ziaristice, medicale s.a.m.d. Efortul se multiplica in scoala prin cautari constante de a stabiili si, mai ales, a justifica locul pe care opera eminesciana il ocupa in cultura nationala si universala. Se cauta, de asemenea, si in sala de curs, si in intimitatea criticii savante elementele care sa valideze fie modernitatea, fie caducitatea ei.Lucian Pricop..

Poezii Mihai Eminescu..

Probabil că sunt puțini sunt cei ce nu-și amintesc măcar o strofă din Somnoroase păsărele, Revedere, Scrisoarea a III-a sau Luceafărul. Adevărată încântare pentru toate generațiile, nemuritoarele poezii și basme ale lui Mihai Eminescu sunt acum reunite în acest volum ușor de citit de către orice copil.Pentru a nu altera perfecțiunea limbajului, cuvintele arhaice sau populare din text au fost evidențiate prin culoare și explicate într-un dicționar de la sfârșitul volumului. Tot pentru a ușura înțelegerea, basmele au fost ușor scurtate, astfel încât copilul să se poată bucura de lectură...

Se poate afirma, fara putinta de tagada, ca Eminescu a fost si in ordinea prozei literare un mestesugar tot pe atat de iscusit si de stralucitor ca si in ordinea poeziei. Nu numai pentru ca amndoua tulpinile isi trag fiinta din aceeasi unica radacina, dar si pentru ca el a turnat in amandoua tiparele o aceeasi esenta subtila si pentru ca a urmarit, cu aceeasi ravna, sa transpuna, precum in versuri ca si proza, ecourile experientelor sale biografice. Rod, deopotriva, al temperamentului sau innascut, altoit cu toate lectiile vietii, culturii si peisagiilor prin care a strabatut, proza literara a lui Eminescu poate fi urmarita, pas cu pas in intregimea si desavarsirile ei succesive, la fel ca si poezia...

Colectia „Marii Clasici“ subsumeaza textele autorilor pe care istoria literaturii romane i-a transformat in mituri fundamentale. Un demers simbolic care a convertit lectura acestora intr-o constrangere placuta… Pentru a iesi din acest paradox, am insotit fiecare dintre capodopere cu o fisa biobibliografica si un dosar critic care cuprinde un studiu introductiv si o selectie a celor mai inspirate fragmente de analize si comentarii literare.Peisajele eminesciene pot fi citite, de aceea, in multiple registre: ele au, mai intai, o valoare pur picturala, expresie a unei infinite voluptati a privirii; urmarita mai atent, structura imaginii dezvaluie insa articulatiile onirice, in care se pot recunoaste miscarile prin care subconstientul structureaza simbolic imaginea lumii, alternand peisajul stilizat cu detaliul obsesiv, adus in prim-plan; in sfarsit, nivelul simbolic al imaginii decurge tocmai din structura ei onirica. Cu exceptia catorva cazuri izolate, „visurile” eminesciene nu au functii (si nici ambitii) alegorice. In fond, universul intreg e pus in imagine dupa criteriile visului, chiar daca principiul constructiei ramane subconstient. Simbolul functioneaza, de aceea, in opera lui Eminescu, cu discretia unui rapel travestit in cele mai obisnuite infatisari (ca-n multe din viziunile realismului magic contemporan). Ioana Em. PetrescuFisa biobibliografica: Lucian PricopReferinte critice: Lucian Pricop..

Recitind, azi, aceste proze fantastice, intelectualizante, ardent ideologice, pline de concepte și mai totdeauna puse sub semnul unei metafizici de tip romantic și comparându-le cu ceea ce oferise până atunci proza românească, constatăm că ele nu s-au învechit decât prin limbajul lor uneori idilizant și, poate, prin speculaţiile nu totdeauna suficient asimilate epic. Rămâne însă solid fondul epic reflexiv în naraţiune și rămân paginile de o sclipitoare originalitate prin care Eminescu se revelează un mare creator oniric și, totodată, un mare poet al peisajului stelos, cum zice el, un poet al diafanului spiritualizat...Eugen Simion..