Nunta in cer are o constructie neobisnuita. Doi prieteni isi petrec o noapte intreaga povestindu-si, pe rand, intalnirea cu o mare dragoste, pe care, la un moment dat, fiecare a pierdut-o, fara a intelege, niciunul, de ce, dar si fara a o putea uita. Mai intai povesteste Mavrodin intalnirea lui cu Ileana, apoi Hasnas pe cea cu Lena. Treptat, ei realizeaza, ca si cititorul romanului, ca ambii au intalnit de fapt una si aceeasi femeie, dar la varste diferite, desi nicio a treia sursa nu confirma aceasta coincidenta. Mai mult, ordinea povestirilor este cronologic inversa in raport cu cele din realitate, dupa cum o reconstituie finalmente cititorul: Hasnas a intalnit-o primul, chiar cand era adolescenta, si doar mai tarziu Mavrodin, cand ea se intorsese din strainatate, unde se refugiase tocmai din cauza rateului relatiei precedente cu Hasnas. In roman, Mavrodin, un scriitor debutant de succes, relateaza, ca prim povestitor, intalnirea cu Ileana, o tanara femeie tocmai reintoarsa din Occident, unde el a inteles ca plecase dupa o mare deziluzie in Romania, la ceva timp dupa primul razboi mondial. Hasnas il asculta, din ce in ce mai interesat, dar tacut. Abia dupa sfarsitul povestirii lui Mavrodin despre esecul relatiei cu Ileana incepe Hasnas o a doua povestire, relatand intalnirea intr-un tren in timpul primului razboi mondial, in tara, a unei fetite, Lena, pierduta de matusa ei, ca si mai tarziu reintalnirea Lenei intr-un alt tren, acum spre Italia, urmat de un episod de dragoste cu ea la Venetia. Ambii povestitori isi dau astfel seama treptat, fara a o confirma insa niciunul ca atare, ca Ileana si Lena erau de fapt una si aceeasi persoana, iar ei isi istorisisera dragostele lor in ordine invers cronologica fata de cea reala...