Anticariatul de idei critică dublul asalt la care este supusă astăzi cultura. Pe de o parte, asaltul „civilizației spectacolului”, care a anihilat interesul pentru formele culturale tradiționale (literatura, pictura, teatrul, scluptura, filosofia, muzica, numite peiorativ „cultura trecutului”) pe care le-a înlocuit cu programe vulgare de televiziune, cu internetul, cu jocurile video, cu un cinematograf de cea mai slabă condiție, acestea fiind considerate „democratizarea culturii”. Pe de altă parte, asaltul de tip inchizitorial, cu accente vădit politice, prin care un imens și splendid patrimoniu de idei, de valori și de cunpaștere, sunt „purificate” în numele „corectitudinii politice”. E o carte-document, care schițează o posibilă apocalipsă. O carte prin care se afirmă răspicat că, în absența culturii, se instaurează barbaria. În condițiile relativizării valorilor și a îndemnurilor distrugătoare emise în raza cancel culture, suntem îndemnați să revenim, să ne întoarcem - aidoma fiului risipitor - la divinitatea salvatoare...

Aruncat de la Roma in marginalul Tomis, Ovidiu a devenit o ruina a lui insusi. Intr-un oras modest in trasaturi urbane si nesigur din cauza atacurilor barbarilor din afara zidurilor, poetul scrie versuri imbibate de tristete si scrisori versificate catre prietenii care, in cea mai mare parte, l-au parasit. Atunci cand nu scrie versuri, retraieste amintiri masurate de curgerea apei dintr-o clepsidra greceasca, plonjand in trecutul plin de chipuri dragi si de fapte memorabile. Izolat in modesta lui locuinta, mediteaza asupra unor teme precum arta, timpul, dragostea, istoria. Apoi, impotriva oricarei asteptari, viata il mai prinde o data in vartej Filosoful iubirii traieste o surprinzatoare poveste de dragoste, care ar putea sa-l trezeasca la viata sau sa-l doboare pentru totdeauna...

„Colecționarul de nuduri” e o carte despre iubire și despre viaţa construită goethean, ca o operă de artă. E una dintre acele povești reale, în a cărei matrice iubirea cade din cer „instantaneu, miraculos, neașteptat". Povestea istorisită cu simplitate, ele- ganţă, rafinament și un soi de plăcere sălbatică de a descrie te smulge din cotidian pentru a te conduce într-o lume superioară, prinsă în vraja pasiunii faţă de artă. E o lume fabuloasă, luminată de setea de Frumos, Adevăr, Iubire, Autenticitate, Sim- plitate și alte valori indispensabile, în care scriitorul Mirel Taloș crede cu un amestec de tărie și discreţie...

Mirel Talos s-a nascut in 1973. A absolvit Liceul de matematica-fizica din Zalau in 1992. Studii de filologie hispanica si romana la Universitatea Bucuresti (1992-1996), incheiate cu o teza de licenta despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. In 1999 a absolvit si Facultatea de Stiinte Politice a SNSPA, cu lucrarea Partidele politice in Romania postcomunista. O analiza a partitocratiei. Din 2007 pana in 2016 a fost deputat, membru al Comisiei de cultura, arte si mijloace de informare in masa a Camerei Deputatilor, raportor al comisiei pentru mass-media. A elaborat si sustinut initiative legislative in domeniul artelor si al mass-media. A publicat Partidele politice in tranzitie (Editura Libripress, 2002) si Indrumar in liberalismul politic (Editura Curtea Veche, 2004, cuvant-inainte de Constantin Balaceanu-Stolnici). A fost senior editor al publicatiei Cadran politic (2005-2008) si senior editor al publicatiei Perspective politice (2004-2007). A fost reprezentant al prim-ministrului in comisia bursei speciale Guvernul Romaniei (2005-2007). Este membru al Consiliului de conducere al Institutului de Studii Liberale, pentru care este si lector. Face parte din conducerea Uniunii Autorilor si Realizatorilor de Film (UARF), sectiunea "scenariu de film".A debutat in literatura cu trei proze scurte in revista Conta in 2012 (Uniformele blestemate, Vin tractoarele, Jido Szappan). A mai publicat proza scurta in revistele Romania Literara, Contemporanul, Caiete Silvane, Convorbiri Literare si Literatorul. A publicat romanele Colectionarul de nuduri (Editura RAO, 2018, prefata de Mircea Platon, Premiul pentru volum de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania, Premiul pentru volum de debut al Revistei Convorbiri Literare, Premiul pentru volum de debut al Revistei Contemporanul) si Undeva in Transilvania (Editura RAO, 2019, prefata de Nicolae Breban). A publicat scenariile de film Casa de pe fundul lacului (in volumul colectiv Utopia, Editura Eubeea, 2018) si Forta inocentei (in volumul colectiv de scenarii de film Cartea cu scenarii, Editura Universitara, 2019). Este titular de rubrica la Revista Contemporanul...

Undeva în Transilvania este un roman inspirat în întregime din fapte reale. Mirel Taloș reconstruiește, cu personaje memorabile, firescul conviețuirii dintre români și evrei în cele două localități salajene. Războiul și ocuparea Transilvaniei de Nord de către Ungaria bulversează o lume așezată și produce rupturi profunde, pe care autorul le descrie mai ales prin ochii unor copii. Prietenia dintre fetița română Măriuca și evreica Gittel este axul romanului, relația lor fiind permanent modelată de împrejurările istorice. În primăvara anului 1944, evreii din Sălaj sunt deportați la Auschwitz, iar romanul “Undeva în Transilvania”  prezintă desfășurarea acestei operațiuni ca pe o smulgere din rădăcini a acestei comunități. Sunt scene de un dramatism tulburător. Romanul este o frântură din istoria evreilor ardeleni, o istorie tragic împărtășită cu vecinii lor...