Monica Tatoiu

E o carte cu și despre întrebări. Monica Tatoiu nu are răspunsuri, ci mai degrabă întrebări care provoacă. Asta într-o lume în care nu mai avem analiști politici, ci doar furnizori de opinii. O incizie profundă în realitatea românească făcută cu acuratețe de lama, după care descoperi cu uimire roșul subțire al sângelui: un adevăr dureros. Monica Tatoiu nu s-a lăsat înșelată de clișeul comun potrivit căruia diavolul lucrează cu detaliile și a revelat într-un stil plăcut, propriu, că acesta lucrează cu aparențele. E un dialog fertil, fecund, incitant cu cititorul. O carte-întrebare, pentru un public cititor inteligent, stârnit să găsească el însuși răspunsuri. Pentru că numai prostul e atât de sigur de răspuns, încât nu are nevoie nici măcar de întrebare..." Doru Costea, avocat"Din fericire, Dumnezeu, pe lângă un pământ roditor, ne-a mai dat și o intuiție nativă. Cu ea supraviețuim de ani buni în față asaltului prostiei cu care darurile au venit la pachet. Încă suntem printre țările cu încredere mare în construcția europeană." Monica TatoiuMonica Tatoiu a fost profesoară de matematică și apoi CEO al Companiei Oriflame România. Are un doctorat în matematică (1990) și un doctorat în Științele Educației (1998). În prezent, conduce Fundația Noi Citim, pe care a fondat-o în 2006...

La Editura Neverland a apărut primul volum al unui amplu proiect coordonat de Monica Tatoiu, intitulat „Cele 4 dimensiuni ale feminității românești”.Cartea va invită să descoperiți, alături de Monica Tatoiu și alte femei remarcabile ale spațiului socio-cultural autohton, cele patru dimensiuni ale feminității românești.Prima dimensiune propusă de Monica Tatoiu autoarelor acestor mărturisiri a fost „o invitație către un „striptease” neconvențional. Cât de importantă este relația mea cu mine? Cât de bine mă reprezintă oglindă? Cât de curajoasă sunt în a-mi recunoaște slăbiciunile?...”A două dimensiune, importantă pentru traiectoria în viață, este răspunsul la întrebarea „cum mă percep ceilalți, cum se reflectă persoană mea în oglindă reprezentată de cei cu care relaționez”.A treia dimensiune din confesiunile autoarelor acestei cărți va dezvăluie „povestea acestui drum, de la sămânța la rod, cu bucuriile și durerile lui, a dilemei dintre profesia de femeie și profesia socială a fiecăreia”.A patra dimensiune propusă povestitoarelor noastre o reprezintă „perspectiva spirituală asupra existenței ființei umane, credință sau lipsa conștientizării ei”.Proiectul, unic în România, concretizat în acest prim volum, își propune să aducă în față publicului cititor o parte a diversității aspectelor gândirii feminine contemporane...

" Într-o lume gri , în care valorile se diluează si căutarea sinelui este un proces din ce în ce mai complicat,feminitatea ce erupe din aceste texte este o sursă de speranță pentru însănătoșirea morală a acestui popor."..

„Povețele ce urmează sunt rodul unor revolte spontane.“„Cu tristețe am descoperit că generația fiului meu nu citește. Am început să-i povestesc seară, după ce stingeam lumina. Monologuri de copil mare. Când a început să mă roage să vin acasă mai devreme, am știut că trebuie să-i scriu poveștile mele despre lumea mea. Pe un suport ce îi spune mai mult decât cărțile prăfuite din biblioteca. «Dragul meu drag, cititul te ajută să visezi, să fii în același timp astronaut și magician, te ajută să înveți fără să suferi. Cunoașterea prin citit distruge frontierele ce ne țîn prizonieri într-un spațiu prea strâmt pentru energiile ce sălășluiesc în noi, ne transformă în eroi, învingătorii de demoni din jocurile tale. A venit vacanță, e timpul tău. Nu-ți bate joc de el. Într-o bună zi, și teii Bucureștiului, câți vor mai rămâne în picioare, te vor îmbolnăvi de dragoste. Dragostea are nevoie de cuvinte, aceleași, de mii de ani. Fetele ce merită cucerite au nevoie de cuvinte meșteșugite că să catadicseasca să te bage in seama.»“ - Autoarea..

Scrisă sub formă unui dialog, "Politic (în) corect" își propune să întregească viziunea asupra trecutului recent din istoria României cu o perspectiva personală. Arhitectul Camil Roguski se lasă "descusut" cu naturalețe de către doamna Monica Tatoiu, depănând povești despre personaje cunoscute ale politicii autohtone, dar și despre întâmplări personale legate de contextul socio-politic.Relatările domnului Roguski, istoric prin atestarea timpului și a mărturiei la diversele regimuri care s-au succedat în România ultimelor decenii, pornesc de la viață bunicului dumnealui, trecând prin cele două Războaie Mondiale și culminând cu instaurarea comunismului...

Reușind performanță de a scrie într-un limbaj științific și totodată accesibil, Monica Tatoiu abordează în Profesorii și pedagogia un domeniu foarte sensibil: specializarea pedagogică a profesorilor. În contextul în care preocuparea pentru creșterea socializării studentului a ajuns un imperativ în pedagogia modernă, formarea formatorilor devine un domeniu prioritar în demararea reformelor din procesul educațional. Lucrarea de față își propune să analizeze unele opțiuni privind pregătirea profesională pentru activitatea academică, precum și modalitățile prin care această pregătire — ce întâmpină opoziția corpului profesoral și indiferență factorilor politici, fiind aproape inobservabila în învățământul românesc — poate avea efect în atenuarea actualei crize a valorilor. Prin urmare, premisa și concluzia cărții ar putea fi: „profesorii trebuie să meargă la școală\".Cum am reușit eu?• Neacceptandu-l pe „nu\" că răspuns!• Înțelegând, înainte de a decide!• Având convingerea că realitatea poate fi văzută și cu alți ochi!• Știind că întotdeauna există o cale mai bună!Sfatul meu pentru fiecare tânăr:• Adresează-ți ție însuți o provocare, în fiecare moment al vieții.• Caută să înțelegi, dincolo de ceea ce ți se spune.• Acceptă că diferențele dau frumusețe vieții.• Fii vesel și optimist, în ciuda dificultăților.• Fii pregătit să dai, înainte de a cere.• Respectă, pentru a fi respectat.• Bucură-te pe deplin de viață...

I have discovered with sadness, that my son’s generation doesn’t read. I started telling him stories in the evening, after turning off the lights. Grown child’s monologues. When he started asking me to come home earlier, I knew I had to write my own stories, about my world. Built upon a base that would say more to him than dusty books shelved in a library.“My very dearest, reading helps you dream, helps you become an astronaut and magician at the same time, helps you learn without suffering. Knowledge gained through reading destroys those frontiers that keeps us prisoners in a space too narrow for our vast energies; makes us into heroes, like the demon vanquishers in your games. Holiday is here, it is your time, don’t waste it. One day, Bucharest’s still standing linden trees will afflict you with love. Love has a need for words, same words, for thousands of ears. The girls who are worth cherishing will demand masterful words in return for their attention...