Ne vorbește Părintele Justin

„Viața în celulă nu e ușor de descris, pentru că nu o poate înțelege decât cel ce a trăit-o. Lepădarea noastră de lumea aceasta era într-atât încât pe noi nu ne mai deranjau nici cântecele străzilor de dimineață, nici ostașii mergând pe câmpul de lupta, nici gingășiile copiilor care mergeau, de la cei mai mici până la cei mai mari, la școală cu bucuriile lor, cu zambetele lor, cu jocurile lor, nici frumusețile și bogățiile lumii nu ne mai ispiteau, nici dorul după codri și izvoare și nici torturile lor. Era una și aceeași pentru mine-ori era viața aceasta, ori moartea. Eram împăcat cu toate stările de lucruri, și cu viață noastră chinuită, și cu plecarea noastră de-aici, din lume. Pentru că concepțiile și trăirile noastre  erau mult mai apropiate de viața nematerialnică decât cea materială, a unei bucurii de scurtă durată…”