Deși există multe cărți bune care istorisesc experiențele abominabile și, totodată, curajul teribil de care au dat dovadă mii de prizonieri de război capturați de către japonezii victorioși la sfârșitul anului 1941 și începutul anului 1942, relatările despre evadări din lagărele japoneze sunt mult mai rare. Aceasta se datorează numărului relativ mic de curajoși care au încercat să își recâștige astfel libertatea, în loc să mai suporte bătăile și înfometarea la care erau supuși de paznicii lor, în așteptarea, cel mai probabil, a unei morți în prizonierat.
Cei care se încumetau totuși să evadeze, deja extenuați fizic, trebuiau să străbată un teritoriu necunoscut, cu un teren și o climă extreme, să se confrunte cu pericole iminente – boli amenințătoare, inaniție și trădare. Iar dacă erau capturați urmau să aibă parte – în cel mai bun caz – de cea mai dură dintre pedepse și, foarte posibil, de plutonul de execuție. Atenția autorului s-a îndreptat către cazuri de evadări din Hong Kong, Thailanda, Filipine, Borneo și China, ai căror protagoniști au fost ofițeri și soldați britanici, americani și ai țărilor din Commonwealth.