„Fiecare vers fiind înscris pe o bandă separată, de carton, e lesne de văzut că cititorul poate să compună 10 la puterea 14 sonete diferite, adică o sută de mii de miliarde. (Ca să fiu mai explicit cu indivizii sceptici: fiecărui prim vers [dintr-un total de 10], putem face, dacă vrem, să-i corespundă zece versuri secunde diferite; există deci o sută de combinaţii diferite între cele dintâi două versuri; adăugându-l şi pe-al treilea, acestea fi-vor o mie şi, pentru cele zece sonete,-adică toate, avem chiar rezultatul enunţat mai sus.)
Acum, dacă lectura unui vers durează 45 de secunde, iar schimbarea foii – 15, în opt ore pe zi, 200 de zile pe an, obţinem mai mult de un milion de secole de lectură, şi, citind ziua-ntreagă, 365 de zile pe an, rezultatul e 190.258.751 de ani plus niscaiva ceasuri şi minute (fără a ţine seamă de anii bisecţi şi alte amănunte). Cum bine va fi spus Lautréamont, poezia trebuie făcută de către toţi, iar nu de unul singur.“ Raymond Queneau
