Elaborarea prezentei lucrari a fost determinata de epuizarea ediției anterioare. Conținutul sau a fost imbunatațit și dezvoltat prin adaugarea unor noi capitole și informații.
Reiteram scopul lucrarii de fața: acela de a oferi studentilor facultatilor de Drept bibliografia minima necesara pentru pregatirea lor initiala in domeniul artei oratorice. Dar ea poate constitui un reper și pentru studentii altor facultati – de stiinte politice si administrative, de stiinte ale comunicarii etc., precum și pentru anumite categorii profesionale – avocati, consilieri juridici, magistrati etc. Ii poate interesa chiar pe... politicieni, carora le este dedicat un capitol distinct, precum si pe orice alta persoana.
Cititorii se vor amuza cu aforisme, catrene, epigrame si pamflete despre avocati, oameni politici, magistrati. In decursul anilor am constatat ca prelegerile noastre sunt mai atractive, mai ușor de reținut, daca le punctam cu anecdote, cu glume etc.
Prima parte este consacrata generalitatilor privind oratoria si evolutia acesteia. Este vorba de o forma a artei (ars), cu un specific cu totul aparte: ea consta nu numai in arta de a compune discursuri, dar si mai ales in cea de a vorbi convingator si frumos in fata unui auditoriu. Discursul trebuie sa convinga, sa miste si sa placa (ut doceat, moveat et delectat).
Oratoria se realizeaza si se desavarseste prin cuvant, prin vorbire. Toti oamenii vorbesc, cuvantul fiind o caracteristica umana. Dar, in timp ce unii ne incanta si ne captiveaza (fie ei oratori sau nu), altii, din contra, „ne cad greu in a‑i auzi” (Dimitrie Gusti).
Partea a doua se refera la aparitia si dezvoltarea oratoriei si a artei oratorice, chiar a retoricii; ea priveste elementele de oratorie existente in Cartea Sfanta si in poemele lui Homer, contributia in aceasta materie a ganditorilor, filozofilor si oratorilor greci (Pitagora, Platon, Aristotel, Demostene etc.), precum si activitatea laborioasa publicistica si practica a romanilor Cicero si Quintilian.
Partea a treia priveste oratoria la romani, inceputurile sale, biografia si activitatea principala a marilor clasici ai oratoriei romanesti (Mihail Kogalniceanu, Barbu Stefanescu Delavrancea, Nicolae Titulescu si altii). Ajungem si in zilele noastre si redam pledoarii ale unor cunoscuti maestrii ai barei, doctori in drept, universitari.
Partea a patra este destinata esentei artei oratorice; se refera la:
– discurs, obiectul acesteia;
– orator (avocati si oameni politici), subiectul ei;
– plastica oratorica, adica la modul in care oratorul isi expune discursul si se prezinta in fata auditorului.
Sunt avute in vedere, in mod special, doua categorii de discurs: discursul juridic si anume pledoaria, instrumentul de actiune al avocatilor, si discursul politic, instrumentul de actiune al politicienilor. Ca urmare, se fac referiri substantiale, pozitive si negative, la cele doua categorii de oratori (misiunea si rolul lor, laude si critici la care au fost si sunt supusi). Profitand de ocazie, ne referim și la ... magistrați, insclusiv la unele erori judiciare comise de ei.
Aceasta parte include pledoarii a unor maeștii ai barei din trecut (cap. IX), precum și ale unor cunoscuți avocați ai zilelor noastre – doctori in drept, universitari (cap. X). Nu puteau lipsi referirile substantiale –pozitive si negative – la cele doua categorii de oratori avuti in vedere: avocati si politicieni. Profitand de ocazie, ne referim și la... magistrați, inclusiv la unele erori judiciare. In capitolul intitulat Plastica oratorica sunt prezentate aspecte cu privire la: limbajul gestual, armonia miscarilor, vocea oratorului (dictie, pronuntie, intonatie, ticuri verbale), umorul si comunicarea (gluma, ironia, zambetul), fizicul si imbracamintea oratorului, roba avocatului.
Ultima parte este consacrata unor procese celebre din istoria omenirii si a tarii noastre in care s‑au inregistrat grave si triste erori judiciare (ale lui Socrate, Iisus, Ioana D'Arc, Caragiale‑Caion, Ceausescu).
Speram astfel ca, prin diversitatea si ineditul informatiilor ingemanate in prezenta lucrare, punem la dispozitia celor interesati un instrument de pregatire si formare profesionala, dar, totodata, si unul de relaxare si reflectie..
