Piciul este povestea copilăriei și a tinereții lui Daniel Eyssette, un nume sub care se ascunde însuși Alphonse Daudet. Daniel este un copil sensibil, născut într-o familie bogată din sudul Franței, care însă ajunge la ruină din cauza falimentului.
La liceu, profesorii nu-și amintesc niciodată numele lui Daniel și de aceea îi spun „Piciul“. Trebuind să-și câștige existența, din elev devine pedagog într-un colegiu. Timid, neînsemnat și sărac, are de înfruntat disprețul și batjocura atât din partea elevilor, insolenți și bogați, cât și din partea profesorilor, lipsiți de inimă și de moralitate. Plăpândul și melancolicul Daniel visează însă să devină scriitor, așa că în curând pleacă la Paris. Nici aici nu scapă de nedreptăți, de tentațiile sordide ale orașului, de capcanele unor iubiri nesăbuite și de accesele de narcisism. Piciul este un roman al formării care nu se va demoda niciodată, nici pentru tineri, nici pentru adulți.
Alphonse Daudet (1840–1897), prozator și dramaturg francez. În 1855, tânărul Alphonse a renunțat la bacalaureat și a devenit pedagog într-un colegiu, experiență dureroasă care va fi descrisă în romanul Piciul (Le Petite Chose). Ajuns peste doi ani la Paris, a făcut publicistică și a intrat în viața literară. Deși considerat un scriitor naturalist, în opera sa Daudet combină descrierea realistă a vieții cotidiene cu fantezia. Romane: Piciul (1868), Tartarin din Tarascon (1872), Sapho (1881). Povestiri și nuvele: Lettres de mon moulin (1869), Contes du lundi (1873).
„Dacă acest roman centenar mai face și astăzi o bună figură, este fără îndoială pentru că spune adevărul, dar îl spune nu cu resentimente și cu amărăciune, ci mai degrabă cu o imensă tandrețe arătată oamenilor.“ Jean Louis Curtis, scriitor francez, laureat al Premiului Goncourt