Iași, România, începutul anilor ’50. Pe treptele unui spital este găsit un bărbat fără nume. Surd și mut, necunoscutul începe să comunice numai când Safta, o asistență medicală, îi aduce hârtie și un creion cu care să deseneze. încet, chinuitor, amintirile încep să se aștearnă pe foi. Iar amintirile lui sunt și amintirile Saftei, pentru că străinul este Augustin, fiul bucătăresei de la conacul pe care l-a avut odinioară familia Saftei. Destinele celor doi protagoniști s-au despărțit însă într-o vară toridă. După care au urmat războiul și invazia stalinistă, în urmă cărora totul s-a schimbat.
„Cartea Georginei Harding este o analiză profundă a nevoii noastre de a avea un cămin și, de asemenea, a consecințelor pe care le are pierderea lui.” (The Telegraph)
„Harding scrie cu rezervă admirabilă și surprinde cenușiul monoton al orașului comunist cu aceeași tandrețe delicată cu care zugrăvește peisajul idilic din satul Poiana. Proză ei, aparent simplă, îi conferă banalului o frumusețe tulburătoare și evocă marea profunzime a suferinței.” (The Guardian)