Platon

„... iată cartea libertăţii cu supunere, Banchetul. Nici o altă carte de filozofie nu e mai nefilozofică în aparenţă; nici o viziune morală n-a fost atât de vie, până la scandal. A trebuit tot prestigiul lui Platon ca o asemenea carte să nu fie pusă la index şi scoasă din mâinile tineretului.“C. Noica..

Cum poate fi oare povestit ce se întâmplă în dialogurile acestea ale lui Platon, numite, după eroul lor, socratice? Căci aparent aici nu se întâmplă nimic. La capătul fiecărei înfruntări, care îi destramă partenerului de dialog — şi deopotrivă cititorului — iluzia că ar şti ceva despre tema aruncată în discuţie, nu ne alegem cu nici un răspuns. Vedem în schimb felul în care, întrebând, gândirea intră în mişcare. Iar spectacolul unei minţi care porneşte la drum este un prodigium: există oare minune mai mare decât să vezi mişcarea minţii cu ea însăşi? Să vezi ceva care lasă urma propriilor paşi nevăzuţi? Acest ceva care întreabă, răspunde, infirmă orice răspuns, revine întrebând din nou şi ia act de ştiinţa neştiinţei sale — este conştiinţa. Aşa a început filozofia: povestind conştiinţa, punând în scenă spectacolul ei prodigios...

Opera integrala - Volumul I: Apararea lui Socrate, Criton, Eutyphron, Charmides, Alcibiade I, Ion, Hippias I, Hippias II, Protagoras, Laches, Theages, LysisTraditia filozofica europeana e doar o lunga serie de note de subsol la Platon. - Alfred North WhiteheadPlaton - Opera integrala este un proiect sustinut de Fundatia "Republica Literelor" si Editura Humanitas.Traducere, introducere generala, introduceri si note de Andrei Cornea...

„Dar ceea ce se cuvine să susţin cu toată dârzenia este că, de vreme ce sufletul, nu-ncape îndoială, e nemuritor, soarta şi sălaşurile lui vor fi cam aşa cum am spus. Crezând asta, cred că merită să iţi asumi oarecare risc. Căci e un risc frumos şi tot ce ţine de el trebuie să ni-l repetăm ca pe o incantaţie. Iată de ce zăbovesc de atâta vreme asupra mitului. În orice caz, ţinând seama de acestea, omul care, de-a lungul vieţii, şi-a luat rămas bun de la plăcerile şi de la podoabele trupului, pe care le socotea străine de el şi dăunătoare, omul care, dimpotrivă, şi-a dat toată silinţa să înveţe ceva, care, în loc de podoabe străine, a vrut pentru sufletul său podoabele sale adevărate: cumpătarea şi dreptatea, curajul, libertatea şi adevărul, omul acesta trebuie să aibă încredere în soarta sufletului.“..

Opera integrala - Volumul al IV-lea: Phaidos, Parmenide, Theaitetos, Sofistul, Omul politic Platon imi pare ca a ales pe drept cuvant acest fel de a filozofa prin dialoguri, ca sa puna mai lesne in gura altora feluritele si schimbatoarele sale idei. - Michel de Montaigne  Acest volum este al patrulea din seria operei integrale a lui Platon, intr-o traducere noua, de Andrei Cornea...

Cuprins: Euthydemos, Cratylos, Gorgias, Menexenos, Menon, Phaidon, Banchetul„Nu-i o întrebare de prisos dacă Platon, eliberat de vraja socratică, n-ar fi găsit un tip de om filozofic încă și mai înalt, pierdut pe vecie pentru noi.“ — FRIEDRICH NIETZSCHEAcest volum este al doilea din seria operei integrale a lui Platon, într-o traducere nouă, de Andrei Cornea...

„Platon, în încercarea sa de a interpreta istoria şi viaţa socială a triburilor greceşti, şi îndeosebi a atenienilor, a zugrăvit un tablou filozofic grandios al lumii.“ — KARL POPPERAcest volum este al treilea din seria operei integrale a lui Platon, într-o traducere nouă, de Andrei Cornea.Născut la Atena în 427 î.Cr, într-o familie de vază, PLATON părea menit să se implice în politică. De altfel, unchii săi, Critias și Charmides, îl invitaseră să li se alăture la guvernarea lor tiranică, care urmase capitulării Atenei înaintea Spartei, în 404. Întâlnirea cu Socrate, al cărui discipol devenise deja de câţiva ani, i-a schimbat însă complet destinul. Dar în 399 Socrate e condamnat la moarte de democraţia recent restaurată pentru delict de opinie: ar fi introdus în cetate zei noi și ar fi corupt tineretul. Platon se expatriază pentru mai mulţi ani: călătorește la Megara, apoi la Cyrene, în Egipt și, în fine, la Siracuza, în Sicilia. Aici intră în conflict cu tiranul Dionysios cel Bătrân și e expulzat forţat. Revine la Atena și, în jurul lui 370, înfiinţează Academia, prima școala superioară de filozofie și știinţe. Răsunetul acesteia va fi imens. Platon nu renunţă însă la proiectul de a întemeia în Sicilia domnia filozofilor, despre care scrie în dialogul Republica. De aceea mai călătorește de două ori acolo, la invitaţia lui Dionysios II, fiul și moștenitorul lui Dionysios cel Bătrân, mort între timp. Nu reușește să-l convertească la filozofie pe Dionysios II și, din nou, își riscă viaţa. Filozoful continuă să-și scrie opera și să predea la Academie până la moarte, în 347. De la Platon ne-a rămas o operă impresionantă, cuprinzând 32 de scrieri considerate autentice. Majoritatea dintre ele sunt dialoguri, și majoritatea dialogurilor l-au drept personaj principal pe Socrate, care dezbate cu feluriţi interlocutori teme filozofice dintre cele mai diverse: etică, politică, religie, metafizică, psihologie, logică, iubire, fizică. Din punct de vedere filozofic, opera lui Platon a format temelia filozofiei europene, fie că ea a fost urmată, comentată și dezvoltată, fie că a fost combătută. Pe de altă parte, nu puţini au recunoscut valoarea literară deosebită a dialogurilor – cu răstur nări neașteptate de situaţie, personaje admirabil caracterizate, ironie subtilă, uneori elan mistic. Iar raţionamentul riguros se intersectează adesea cu imagini poetice, alegorii și mituri, care, toate laolaltă, jalonează reperele condi ţiei umane așa cum n-a făcut-o nimeni altcineva vreodată...

The Republic is a Socratic dialogue, written by Plato around 380 BC, concerning the definition of justice, the order and character of the just city-state and the just man—for this reason, ancient readers used the name On Justice as an alternative title (not to be confused with the spurious dialogue also titled On Justice). The dramatic date of the dialogue has been much debated and though it might have taken place some time during the Peloponnesian War, "there would be jarring anachronisms if any of the candidate specific dates between 432 and 404 were assigned". It is Plato's best-known work and has proven to be one of the most intellectually and historically influential works of philosophy and political theory. In it, Socrates along with various Athenians and foreigners discuss the meaning of justice and examine whether or not the just man is happier than the unjust man by considering a series of different cities coming into existence "in speech", culminating in a city called Kalli polis, which is ruled by philosopher-kings; and by examining the nature of existing regimes. The participants also discuss the theory of forms, the immortality of the soul, and the roles of the philosopher and of poetry in society...

Traducere, studiu introductiv și note de Petru Creția„Cititorul are aici, în românește, o scriere străveche și, prin veacuri, ilustră: Banchetul lui Platon. Tot ce s-a spus despre iubire de la Banchet mai apoi în el își află obârșia și întemeierea, cu singura excepţie a iubirii întru Crist. Pe de altă parte, dialogul este una dintre cele mai mari împliniri ale prozei lui Platon, ale scrisului în Grecia veche și ale artei literare în genere. În sfârșit, scrierea, în ciuda aparentei ei transparenţe, este în multe privinţe dificilă, atât ca idei cât și ca fond istoric al acestor idei: atât întregul gândirii lui Platon, cu tot ce a precedat-o, cât și determinările specifice ale lumii grecești clasice.“ (Petru CREȚIA)Platon. Da, sigur merită să-l recitești. Cum, e prima dată? Te invidiem, vei fi cu atât mai fericit!..

Traducere, introducere generală, introduceri şi note de Andrei CorneaCuprins: Apărarea lui Socrate, Criton, Eutyphron, Charmides, Alcibiade I, Ion, Hippias I, Hippias II, Protagoras, Laches, Theages, Lysis...

„Despre frumos, Platon vorbeşte adesea în dialogurile sale, fără ca în felul acesta să fie vorba despre artă. Unuia dintre dialogurile sale, tradiţia i-a adăugat subtitlul peri tou kalou, Despre frumos. Este vorba de dialogul pe care Platon l-a botezat după numele tânărului interlocutor de aici, Phaidros. Însă pe parcursul tradiţiei, acest dialog a primit şi alte subtitluri: peri psyches, Despre suflet; peri to erotos, Despre iubire. Rezultă de aici îndeajuns de limpede incertitudinea care persistă în privinţa conţinutului acestui dialog. Despre toate cele enumerate, despre frumos, despre suflet şi despre iubire – şi nu doar în treacăt – este vorba aici. Dar de asemenea, şi chiar foarte amănunţit, despre techne – despre artă; însă de asemenea, şi chiar foarte îndeaproape, despre logos – despre vorbire şi limbă; însă de asemenea, şi chiar în chip esenţial, despre aletheia – despre adevăr; însă de asemenea, şi chiar foarte apăsat, despre mania – despre nebunie, despre delir, despre pierderea de sine; şi în sfârşit, şi în chip constant, despre ideai şi despre Fiinţă." (Gabriel LIICEANU)..