Cetati, castele si alte fortificatii din Romania. Volumul II – secolul al XVI-leaCetati, castele si alte fortificatii din Romania este un proiect conceput in patru volume, care aduna, in premiera, date si imagini legate de arhitectura de apa­rare de la noi. Volumul de fata poate fi citit, in aceeasi masura, ca un compendiu de istorie militara a celor trei tari din jurul Carpatilor in secolul al XVI-lea - de la batalia de la Mohacs (1526) pana la moartea lui Mihai Viteazul (1601), cu un accent aparte pe zbuciumata istorie a Transilvaniei.Cartea contine peste 130 de imagini: fotografii vechi, fotografii aeriene, desene istorice si planuri de locuri fortificate, stampe si documente putin cunoscute din arhive romanesti si mai ales straine - germane, maghiare, austriece. Reconstituirile istorice ale lui Radu Oltean aduc in fata cititorilor, pentru prima oara, tablouri vii ale cetatilor si manastirilor intarite, asa cum vor fi aratat ele acum patru secole...

Proiectul Cetăți, castele și alte fortificații din România, o monografie unică în istoriografia noastră, concepută în patru volume, își propune reconstituirea unei imagini de ansamblu a arhitecturii de apărare din această zonă geografică, din Neolitic până în secolul XX. Textul sintetizează istoria politică și militară a spațiului carpato-dunărean, prezentând contextul în care au fost ridicate structurile fortificate de-a lungul timpului. Fotografiile, desenele de arhivă sau imaginile aeriene pun într-o lumină nouă siturile și monumentele – mai mult sau mai puțin cunoscute publicului pasionat. Ilustrațiile originale sunt executate pe baza unei documentări minuțioase, cu măiestria care l-a impus pe Radu Oltean ca pe un reper de neocolit în domeniul reconstituirii vizuale a istoriei. Nu în ultimul rând, această serie reprezintă cel mai puternic argument pentru conservarea unui patrimoniu extrem de valoros, vitregit de vicisitudinile trecutului și, mai ales, ale prezentului...

Proiectul Cetăți, castele și alte fortificații din România, o monografie unică în istoriografia noastră, concepută în patru volume, își propune reconstituirea unei imagini de ansamblu a arhitecturii de apărare din această zonă geografică, din Neolitic până în secolul XX. Textul sintetizează istoria politică și militară a spațiului carpato-dunărean, prezentând contextul în care au fost ridicate structurile fortificate de-a lungul timpului. Fotografiile, desenele de arhivă sau imaginile aeriene pun într-o lumină nouă siturile și monumentele – mai mult sau mai puțin cunoscute publicului pasionat. Ilustrațiile originale sunt executate pe baza unei documentări minuțioase, cu măiestria care l-a impus pe Radu Oltean ca pe un reper de neocolit în domeniul reconstituirii vizuale a istoriei. Nu în ultimul rând, această serie reprezintă cel mai puternic argument pentru conservarea unui patrimoniu extrem de valoros, vitregit de vicisitudinile trecutului și, mai ales, ale prezentului.RADU OLTEAN (n. 1970) este astăzi unul dintre cei mai apreciați autori de ilustrație documentară cu subiect istoric. A absolvit Academia de Arte din București, Secția grafică, în 1997. A debutat cu seria de colaborări cu Neagu Djuvara: Cum s-a născut poporul român (2001), Mircea cel Mare și luptele sale cu turcii (2001), De la Vlad Țepeș la Dracula Vampirul (2003; trad. engl. From Vlad the Impaler to Dracula the Vampire, 2011), apărute la Humanitas. Pasiunea sa pentru ilustrația documentară este dublată de aplecarea spre studiul științific al istoriei; lucrările sale se bazează pe analiza riguroasă deopotrivă a izvoarelor directe și a cercetărilor celor mai recente. A conceput proiecte editoriale care valorifică un patrimoniu iconografic cvasinecunoscut publicului larg: Bucureștii – 550 de ani de la prima atestare documentară (editor și coordonator, 2009), Carol Popp de Szathmari, fotograful Bucureștilor (2013, în colaborare cu Emanuel Bădescu), Bucureștii Belle-Epoque (2016, în colaborare cu Emanuel Bădescu). Volumul Art historia. Ilustrația istorică între artă și știință / Historical Illustration Between Art and Science (2018) reunește cele mai frumoase lucrări ale sale, apărute în țară sau în prestigioase publicații de profil din străinătate, cu care colaborează în mod constant. Din ampla sinteză, unică în spațiul istoriografiei noastre, Cetăți, castele și alte fortificații din România a publicat primele două volume (în 2016, urmat de ediția în limba engleză, și în 2020); cele două volume care întregesc seria apar tot la Humanitas. Dacia: Războaiele cu romanii. I. Sarmizegetusa (2014), primul dintr-o serie de două volume bogat ilustrate care sintetizează stadiul actual al cercetărilor în domeniu, a fost tradus în spaniolă şi în engleză şi reeditat la Humanitas în 2019...

Cetăți, castele și alte fortificații din România este un proiect conceput în patru volume, care adună, în premieră, date și imagini legate de arhitectura de apă­rare de la noi. Volumul de față poate fi citit, în aceeași măsură, ca un compendiu de istorie militară a celor trei țări din jurul Carpaților în secolul al XVI-lea – de la bătălia de la Mohács (1526) până la moartea lui Mihai Viteazul (1601), cu un accent aparte pe zbuciumata istorie a Transilvaniei.Cartea conține peste 130 de imagini: fotografii vechi, fotografii aeriene, desene istorice și planuri de locuri fortificate, stampe și documente puțin cunoscute din arhive românești și mai ales străine – germane, maghiare, austriece. Reconstituirile istorice ale lui Radu Oltean aduc în fața cititorilor, pentru prima oară, tablouri vii ale cetăților și mănăstirilor întărite, așa cum vor fi arătat ele acum patru secole...

„Dragii mei, începem azi o poveste minunată! Când zic minunată, vreau să spun că seamănă cu minunile de care ne vorbeşte Sfânta Scriptură: nu înţelege uşor mintea noastră cum de s-a întâmplat aşa ceva. Şi acea poveste e Cum s-a născut poporul român. Ce neamuri au fost din vechime pe acest pământ care e astăzi al nostru, ce fel de oameni erau, cu ce se îndeletniceau. Cum au venit alte popoare, pe rând, cum s-au războit sau cum s-au amestecat unii cu alţii şi cum, în cele din urmă, după vreo mie de ani de mari mişcări şi mari frământări, a ieşit un popor întreg de sute de mii, apoi de milioane de oameni vorbind toţi aceeaşi limbă şi având aceleaşi datini şi obiceiuri.O mie de ani! Vă sperie cifra, nu-i aşa? Dar gândiţi-vă: bunicul vostru s-a născut, poate, acum aproape o sută de ani. În orice caz, într-o sută de ani încap trei generaţii: bunicul, tatăl şi fiul, care, în general, apucă să se cunoască. Imaginaţi-vă deci de zece ori aceste trei generaţii ale unei familii şi iată-ne la strămoşii noştri din anul 1000! Vedeţi că o mie de ani nu-i aşa mult?”..

„Imaginea Daciei și a dacilor în conștiința noastrã este astăzi, parcă mai mult ca oricând, tributară clișeelor. Unele s-au impus ca mituri fondatoare în istoriografia româneascã încă din secolul al XIX-lea, fiind apoi deturnate și exploatate în sprijinul ideologiei național-comuniste la finele secolului trecut. Altele sunt de dată recentă, produse stranii ale derutei identitare din era globalizării.Deși cercetarea arheologică și istorică a făcut progrese remarcabile în ultimele decenii, descoperirile stau ascunse în lucrările academice, inaccesibile amatorilor de istorie. Mi-am dorit deci să aduc în fața marelui public o sinteză a cunoștințelor științifice pe care le avem acum despre acești strămoși ai noștri. Dincolo de ilustrația neobișnuit de bogată (peste 190 de imagini color: ilustrații complexe și reconstituiri de detaliu, fotografii de artefacte și monumente, hărți), această carte vă propune o viziune proaspătă asupra istoriei conflictelor daco–romane de acum aproape 2000 de ani, o istorie curățată de balastul ideologic.Am adunat și adaptat pentru publicul iubitor de istorie marea majoritate a rezultatelor cercetărilor, studiilor și descoperirilor arheologice mai vechi și mai noi. Nu mi-am permis să speculez excesiv în privința momentelor istorice neclare, însă am folosit de multe ori cuvinte precum «probabil» sau «poate». Dar nici nu m-am ferit să sugerez unele posibilități atunci când – rar – izvoarele istorice sau urmele arheologice au fost ceva mai generoase. Unii cititori ar putea fi surprinși că anumite afirmații sau momente istorice prezentate în carte nu corespund cu ceea ce știau din filme, de la școală, din vechile cărți și reviste sau chiar din unele muzee. Sper ca tot ceea ce vor citi în această carte să fie puțin mai aproape de acel adevăr istoric pe care îl căutăm, teoretic, cu toții.” (Radu Oltean)..

De ce „Dracul“? Să fi fost el poreclit astfel, de rău ce a fost, după numele popular al Diavolului, al Necuratului? Nicidecum. Iată povestea, chiar extraordinară, a acestei porecle pe care o va purta şi fiul lui Vlad Dracul, preavestitul Vlad Ţepeş.Aşa că, să vedeţi lucru nemaiauzit până atunci la noi: în catedrala marelui oraş german Nürnberg, regele Sigismund îl proclamă pe Vlad voievod al Ţării Româneşti – el, care n-a apucat încă domnia – şi-l numeşte şi Cavaler al Ordinului Dragonului. Era o cinste mare să faci parte din acel Ordin. De aceea, când va ajunge efectiv domn al Țării Românești în 1437, Vlad, mândru de apartenența la Ordinul Dragonului, va pune să se bată monedă cu emblema Ordinului: un dragon și o cruce. Și, întrucât în latinește dragonului i se spune draco, i-a ieșit lui Vlad vodă porecla „Dracul“ sau „Drăculea“. Iar cum apartenența la Ordinul Dragonului se și moștenea, la fel vor fi chemați, ba în țară, ba de străini, și fiii lui Vlad Dracul, Vlad Țepeș și Radu cel Frumos. Așa a ajuns, mai târziu, să fie cunoscut Vlad Țepeș în toată Europa cu numele de Dracula Voievod. Nu-i așa că e ciudată povestea?..

Istoria evenimentelor care au culminat cu revolutiile de la 1821 este incalcita, sinuoasa, tesuta din faptele a sute de personaje de tot felul. Radu Oltean izbuteste sa o spuna pe inteles, in cuvinte si in imagini pline de viata. Asa cum ne-a obisnuit de-a lungul anilor, reconstituirile sale vizuale se bazeaza, pana la detaliu, pe studiul minutios al cercetarilor istorice si al izvoarelor: texte, artefacte, iconografie de epoca. Din toate acestea ni se developeaza filmul unor vremuri de un pitoresc salbatic, un western balcanic in care fiecare scena ne tine cu sufletul la gura. Figura lui Tudor Vladimirescu s-a inaltat din colbul si noroaiele unei margini de lume asezate la granitele a trei imperii. Europa era maturata de valul pornit din Franta lui Napoleon, care ajunsese sa se sparga si in partile noastre. Valahia Mica fusese devastata ani de zile de turcii lui Pazvante, pasa de Vidin, iar acum muscalii se luptau cu otomanii la Dunare, in marginile Serbiei si Bulgariei. In aceste lupte a deprins Tudor meseria armelor si asa a ajuns el mai-marele pandurilor olteni. Dupa razboi a venit voda Caragea, si odata cu el ciuma, care parea ca aduce sfarsitul lumii. Dupa fuga lui, pe tronul Valahiei a urcat ultimul domn din Fanar. Veacul fanariot a luat sfarsit ca din intamplare. Scanteia care i-a pus in miscare si pe greci, si pe romani a pornit dintr-o increngatura de intrigi si ambitii. La scara istoriei, 1821 a fost doar primul act al unei inlantuiri de evenimente si evolutii care a dus, dupa ani, la intrarea in modernitate si a romanilor, si a elenilor. Pentru oamenii de-atunci insa, acel an a insemnat un sir de suferinte cumplite si de vise frante. Ridicand oastea pandurilor, Tudor s-a visat pentru putina vreme domn pamantean al Tarii Romanesti. Sfarsitul tragic l-a transformat in mit national. Cartea lui Radu Oltean ni-l aduce in fata ochilor viu - pe el si lumea in care a trait...

Why “Dracul”? Did he earn this nickname because he was evil, “Dracul” being a folk name for the Devil, the Unclean One? Not at all. What follows is the extraordinary story behind the cognomen that the son of Vlad Dracul, the famous Vlad the Impaler, was also to bear.In the cathedral of the great German city of Nuremberg, King Sigismund proclaimed Vlad Voivode of Wallachia, even though he was yet to reign, and named him a Knight of the Order of the Dragon. It was a great honour to be a member of the Order. For this reason, when he became actual ruler of Wallachia in 1437, Vlad, proud of his membership of the Order of the Dragon, ordered that coins bearing the Order’s emblem should be struck: the dragon and the Cross. And given that “dragon” is similar to the Romanian vernacular term drac (which has the same origin), the people nicknamed Vlad “Dracul” or “Drăculea”. Since membership of the Order of the Dragon was hereditary, the sons of Vlad Dracul, Vlad the Impaler and Radu the Fair, were also to be called by the same name, both at home and abroad. And so it was that later Vlad the Impaler came to be known throughout Europe as Dracula Voivode. Is it not a strange tale?..

Cele șase veacuri de istorie înfățișate în această carte sunt, poate, epoca cea mai pasionantă și una dintre cele mai puțin cunoscute din trecutul strămoșilor noștri. Radu Oltean ne spune povestea lor așa cum nu a mai făcut-o nimeni, în cuvinte limpezi și cu sute de ilustrații detaliate și explicate pe larg: scene de luptă, de viață cotidiană sau de ritual, arme, podoabe, veșminte sau cetăți desenate și pictate cu măiestrie artistică și cu atenție la cele mai mici amănunte arheologice și istorice. De la legendele romantice până la caricaturile propagandei ceaușiste sau la fanteziile SF din ultimii ani, imaginea strămoșilor noștri din Antichitate a fost falsificată mereu și redusă la clișee convenabile. Precum un arheolog, Radu Oltean ne aduce în fața ochilor izvoarele antice și urmele pe care le-au lăsat oamenii de acum mai bine de două milenii, punându-le în legătură cu teoriile istoricilor din ultimele decenii, publicate în lucrări care nu au circulat decât în cercurile specialiștilor, dar și cu descoperirile cele mai recente, necunoscute chiar și pentru cei pasionați de trecut. O carte-unicat, un spectacol vizual și narativ, un adevărat documentar de reconstituire istorică...

Cele șase veacuri de istorie înfățișate în această carte sunt, poate, epoca cea mai pasionantă și una dintre cele mai puțin cunoscute din trecutul strămoșilor noștri. Radu Oltean ne spune povestea lor așa cum nu a mai făcut-o nimeni, în cuvinte limpezi și cu sute de ilustrații detaliate și explicate pe larg: scene de luptă, de viață cotidiană sau de ritual, arme, podoabe, veșminte sau cetăți desenate și pictate cu măiestrie artistică și cu atenție la cele mai mici amănunte arheologice și istorice. De la legendele romantice până la caricaturile propagandei ceaușiste sau la fanteziile SF din ultimii ani, imaginea strămoșilor noștri din Antichitate a fost falsificată mereu și redusă la clișee convenabile. Precum un arheolog, Radu Oltean ne aduce în fața ochilor izvoarele antice și urmele pe care le-au lăsat oamenii de acum mai bine de două milenii, punându-le în legătură cu teoriile istoricilor din ultimele decenii, publicate în lucrări care nu au circulat decât în cercurile specialiștilor, dar și cu descoperirile cele mai recente, necunoscute chiar și pentru cei pasionați de trecut. O carte-unicat, un spectacol vizual și narativ, un adevărat documentar de reconstituire istorică...

If Neagu Djuvara didn't exist, my life would have been fundamentally different. In 2001, Humanitas offered me the opportunity to illustrate a history book for young people, written by Neagu Djuvara. Entirely by chance, a year prior I had started painting, for the first time in my life, a series of illustrations inspired by Romania's ancient history. I was hoping that one day I might put together a book of popular history for young people, a book devoid of propaganda, myths and nationalist falsehoods. It was precisely at this time that Humanitas were looking for an illustrator for The Birth of the Romanian People. Neagu Djuvara then became for me the embodiment of a dream come true. It was a match made in heaven. Friendly and charming, he had complete trust in me, giving me free rein to choose what I wanted to illustrate. I was left with the delightful feeling that he had treated me - someone over 50 years his junior - with a respect I had never received from someone of such a venerable age. Together, we created three highly successful history books, which have educated generations of children and which to this day continue to sell almost as well as on their first day of publication. I am very proud of this collaboration and these books. I remained close with Mr Djuvara, although I visited him less over the years. My current profession is - not at all by chance - that of illustrator (and occasional writer) of popular history books. - Radu OlteanNeagu Djuvara has brought living history back into the limelight: history as storytelling, colloquial, friendly and seductive history...