Cum e usor de observat actiunea pieselor mele -urmand false intrigi de natura politista prezentate cinematografic- se petrece in lumea teatrului, de fiecare data repetitia unui text din dramaturgia universala interferand si potentand subiectul original, viata personajelor concurand cu cea a actorilor, masca peste masca, fara numar-fara numar, poate adevarata pandemie de care personajele mele si existenta lor nu vor scapa decat odata cu moartea, singura forma de catharsis nemeritat care le mai poate salva viata care ar fi de ras daca n-ar fi de plans (sau viceversa).
O incercare de regasire a tragediei prin brusca si neasteptata transformare prin moarte a profanului in sacru, a farsei din lumea teatrului pentru a vrevela drama din viata reala. Tragedii banale mascate in farse neasteptate sau invers. Oameni sau actori pe care nici o masca nu-i scapa de virusul mortii.