La adapostul zidurilor manastirilor sau conacelor boieresti moldo-valahe, ale cancelariilor maghiare si ale palatelor voievodale s-a desfasurat timp de secole un razboi nevazut. Un razboi neobosit, subtil si crancen. Razboiul pentru origini. De unde venim? Cine a fost aici mai intai? Cine poate sa-si ceara drepturi si intaietate? Razboiul acesta este cu atat mai cumplit, cu cat unele cronici si documente, probabil maghiare, preluate si folosite si de unii cronicari romani, vorbesc despre venirea candva, tarziu, a romanilor ca talhari trimisi in ajutor ungurilor contra invadatorilor din estul salbatic. Oroare, rusine, ofensa, striga cronicarii si carturarii romani, care nu intarzie sa aduca ei insisi dovezi ale vechimii antice daco-romane si ale continuitatii romanilor in aceste locuri, ca scut contra pretentiilor politice si teritoriale ale vecinilor mai puternici. Dovezi pentru mandria care incepea sa fie nationala.
Volumul de fata este o analiza a tuturor acestor surse medievale si moderne, plasate in timp, spatiu si context cultural-politic. Este o scufundare in adancurile scrisului istoric central- si est-european; Ovidiu Pecican incearca sa ajunga la izvoarele care au iscat toate aceste controverse si lupte istoriografice timp de cateva veacuri.
Cine suntem? De ce originile romanilor sunt atat de obscure? Care sunt legendele si evenimentele istorice de la care au pornit primele cronici defaimatoare? E oare vorba despre rea-credinta, sau despre imaginatia scapata din frau a unor secretari si copisti din Evul Mediu? Care a fost rolul romanilor in apararea Regatului Ungar? Care sunt argumentele carturarilor „nationalisti“? Raspunsul la aceste intrebari si la multe altele, pe care nimeni nu si le-a pus pana acum, le aflam din paginile unei carti de istorie scrise ca o poveste fara sfarsit.
