Pagini savuroase de istorie literară neconvenţională, scrise alert, amuzant, accesibil
Căsătoria lui Arthur Miller cu Marylin Monroe a dovedit că, într-adevăr, contrariile se atrag – dar nu pentru multă vreme. Viața strălucitoare a perechii Zelda și Scott Fitzgerald și-a pierdut splendoarea într-un deceniu, întunecată de alcoolism, tulburare mintală, infidelitate. După mulți ani în care Lev Tolstoi și tânăra Sofia Andreevna au crezut că sunt cel mai fericit cuplu din lume, căsnicia lor s-a transformat într-un infern. Îndrăzneț, impulsiv, veșnic îndrăgostit, Ernest Hemingway a ținut să se însoare de fiecare dată cu aleasa inimii; când s-a sinucis, ajunsese la a patra nevastă. Lordul Byron – un playboy avant la lettre, seducător, destrăbălat, bănuit de incest și homosexualitate. Burlac convins, Gustave Flaubert a fost un mare senzual: frecventa cu asiduitate bordelurile, a încercat sexul cu bărbați și a avut relații amoroase cu destule femei. Scriitorii generației beat (Jack Kerouac, William Burroughs, Allen Ginsberg) propovăduiau în anii '40–'50 amorul liber, inclusiv cel homosexual. Deveniți amanți, Simone de Beauvoir și Jean-Paul Sartre au făcut un pact: cum între ei exista o iubire-esență, amorurile contingente le erau permise. Anaïs Nin: campioana experimentelor sexuale, bigamă, lesbiană, incestuoasă... Veți mai citi despre biografiile amoroase romantice sau scandaloase, liniștite sau pasionale, fericite sau cu final tragic ale lui T.S. Eliot, Tennessee Williams, Daphne du Maurier, Charles Dickens, Oscar Wilde, Voltaire, Virginia Woolf, Agatha Christie, Gertrude Stein, D.H. Lawrence, James Joyce etc.
„Refrenul nostru constant, în timpul documentării pentru cartea de față, a fost: «Aşa ceva nu se poate inventa.» Şi nu se poate. Nici nu ai vrea. Când e vorba despre vieţile amoroase ale literaţilor, adevărul, de regulă, se dovedeşte mai straniu (şi mai scandalos) decât ficţiunea.“ (Shannon McKENNA SCHMIDT, Joni RENDON)
