Toate aceste lectii alcatuiesc la un loc un fel de catehism al oricarui om de carte la intaii lui pasi in lume. Cartea isi mareste intelesul si se revarsa peste cuprinsul restrans al Universitatii. Profesorul de carte se face un profesor de viata.
Daca insasi tineretea generoasa, plina de sanatate si de rezerve de energie ajunge sa omoare idealul, atunci suntem la inceputul sfarsitului. Mai bine sa vie dusmanul sa ne cotropeasca si sa ne robeasca decat sa avem o tinerete putreda fara curate idealuri de viata. Ce e mai sfant pentru tinerete e idealul. Legativa sufletul de aripile lui, caci numai astfel veti izbuti sa nu cadeti in mocirla si sa nu tarati tara aceasta atat de frumoasa cum nici in vis noi nu indrazneam sa ne-o inchipuim acum douazeci de ani.
Toate planurile de activitate viitoare, leaga-le de un scop inalt, de un ideal, singura cale pe care au mers oamenii mari si pe care s-au realizat faptele mari ale omenirii. Caci indemnurile de a va reeduca, de a va forma singuri o personalitate independenta si tare atat din punct de vedere fizic cat si sufletesc, in mintea mea sunt legate de aceasta necesitate pe care o cred imperioasa pentru vremea noastra: formarea unei generatii sanatoase, pline de initiativa si de o inaltime morala superioara generatiei precedente.
