Sam Harris

In viata se intampla intocmai ca in Anna Karenina, Madame Bovary sau Othello. Majoritatea viciilor din viata privata sau a relelor din viata publica sunt starnite si intretinute de minciuna. Adulterele, tradarile, fraudele financiare, coruptia guvernamentala – pana si crimele si genocidele – au la baza, in general, un cusur moral, si anume predispozitia spre minciuna. In Despre minciuna, Sam Harris, autorul a cinci bestsellere New York Times, cu pregatire atat in domeniul filosofiei, cat si in acela al neurostiintei, sustine ca ne putem simplifica radical viata si putem imbunatati societatea prin afirmarea adevarului in situatii in care altii prefera sa minta. El se concentreaza asupra minciunilor „nevinovate” – acele minciuni pe care le spunem cu scopul de a-i scuti pe oameni de disconfort –, fiindca acestea sunt cele mai tentante pentru cei mai multi dintre noi. Si ele par sa fie singurele minciuni pe care oamenii buni aleg sa le spuna, inchipuindu-si ca raman buni in continuare...

„Genial și plin de duh, Sam Harris ne arată că poate spune în 13 000 de cuvinte mai mult decât zic alții în 100 000.” (Oliver Sacks)Credința în existența liberului-arbitru se regăsește în orice aspect esențial al vieții unui om. Cum să ne raportăm la legi, politică, religie, relații intime, moralitate sau la sentimente precum remușcarea sau împlinirea de sine, fără să fim convinși că orice persoană este sursa propriilor gânduri și acțiuni? Însă iată că avem dovezi ce ne arată că liberul-arbitru este o iluzie.Sam Harris ne explică faptul că dezvăluirea acestui adevăr nu presupune subminarea moralității sau diminuarea importanței libertății sociale sau politice, dar poate și ar trebui să schimbe modul în care înțelegem să răspundem la întrebări cruciale din viața noastră.„Liberul-arbitru este o iluzie atât de convingătoare, încât oamenii refuză să creadă că nu există. Combinând date din neuroștiințe și psihologie, Sam Harris o distruge, în sfârșit. Ca toate cărțile lui, aceasta nu doar că te va zdruncina din temelii, ci îți va pune serios mintea la treabă. Citește-o: nu ai de ales!” (Jerry A. Coyne)..

Folosind armele adversarilor săi (precum referirile la scripturi), autorul combate pretențiile intelectuale și morale ale religiei și insistă asupra faptului că fanatismul religios rămâne cel mai mare pericol al lumii actuale. Nu întâmplător a decis să scrie prima carte pe această temă imediat după tragicele evenimente din 11 septembrie 2001...

În 2007, Christopher Hitchens, Richard Dawkins, Sam Harris și Daniel Dennett au avut o discuție extrem de importantă în biblioteca lui Hitchens, înregistrarea video a acestei conversații devenind virală și inaugurând epoca modernă a ateismului.aÎn zorii noii mișcări ateiste, gânditorii care au devenit cunoscuți sub numele de „Cei Patru Călăreţi”, vestitorii denunțării religiei – Christopher Hitchens, Richard Dawkins, Sam Harris și Daniel Dennet – s-au întâlnit la un cocktail. Ceea ce a urmat a fost un schimb de idei riguros, inovator și palpitant, care a fost vizionat de milioane de ori de când a fost postat pe YouTube. Iată o cercetare intelectuală în cea mai pură formă: antrenantă, amuzantă și imprevizibilă, sinceră și introspectivă, amintindu-ne cât de variate și de pline de culoare sunt fi rele ateismului modern.Aceasta este transcrierea conversației, publicată pentru prima dată, îmbogățită cu materiale de la participanții încă în viață: Dawkins, Harris și Dennett. Noile eseuri, cu o introducere de Stephen Fry, marchează evoluția gândirii celor patru protagonişti și subliniază aspectele în mod special importante ale acestei conversații epice.Fiecare dintre ei se confruntă cu fundamentalele întrebări ale existenței umane, în timp ce îi provoacă pe ceilalți să își prezinte poziția cu privire la Dumnezeu și la religie, la critică culturală, la spiritualitate, la dezbaterile cu oameni de alte credințe și la componentele unei vieți cu adevărat etice.La prima vedere, australianul Terence Tao pare un om normal care predă matematica la University of California, Los Angeles. Dar nu este nici pe departe o persoană obișnuită. Conform Institutului Davidson din SUA, el are un IQ de 230, cel mai mare înregistrat vreodată. Cu alte cuvinte, Terence este cel mai deștept om din lume.Coeficientul mediu de inteligență se situează în jurul valorii de 100. Dincolo de 100 începe țara oamenilor deștepți, oameni care nu numai că știu mai multe, dar VOR SĂ AFLE mai multe. Oameni care își pun ÎNTREBĂRI despre lumea din care fac parte – despre IUBIRE și SEX, despre PRIETENIE și NEVOIA DE CEILALȚI, despre ISTORIE, ȘTIINȚĂ și SOCIETATE, despre CINE SUNTEM și ce ne face cu adevărat OAMENI – liberi, plini de umor, lipsiți de prejudecăți.Tuturor celor chinuiți de astfel de întrebări le oferim colecția IQ230. Psihologia, filosofia și sociologia vorbesc pe înțelesul tuturor, așteptând un singur lucru: să punem întrebările.....