Satul românesc astăzi: între suferință și speranța:
În discursul sau de recepție, la Academia Română, din 5 iunie 1937, intitulat Elogiul satului românesc, poetul și filosoful român Lucian Blaga dezvoltă metaforă să poetică „veșnicia s-a născut la sat” și argumenta că satul românesc este „singură prezența vie încă, deși nemuritoare, nemuritoare deși așa de terestră, este unanimul nostru înaintaș fără nume”.
Satul românesc, păstrător fidel al tradiției bisericești și al culturii naționale, a fost de-a lungul timpului spațiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale neamului. Prohiile ortodoxe românești au reprezentat ață la sat, cât și la oraș, alături de Școală și de Familie, principalii factori de coeziune și unitate românească - Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române