Şi v-am spus povestea aşa aduce laolaltă basme clasice româneşti (cele cu Aleodor Împărat, Harap Alb, alături de întreaga cohortă de feţi-frumoşi, cai năzdrăvani, împăraţi şi fete de împăraţi) şi uneşte ingenios poveştile lor într-una mai mare, un basm la superlativ, care păstrează din cele vechi, întregindu-le, firescul, umorul şi vraja povestirii.
Basmul acesta pe care Florin Bican îl coase are foarte multe trimiteri în realitate, în imediat. Și aici e paradoxul și, de fapt, clenciul poveștii, pentru că de obicei basmele ne decuplează de la realitate și ne mută pe un tărâm fantastic. Nu și aici. [...] La Florin Bican se vede și se simte dorința de a împleti povești. Citindu-i paginile, îi citești cumva și zâmbetul de pe chip. E prima dată când mi se întâmplă lucrul ăsta în cazul unui scriitor. -- Radu Paraschivescu
