Dacă nu citești la timp, înțelegi prea târziu.
Stephen King

Stephen King

Stephen King s-a născut în Portland, Maine, în 1947 și este cel de-al doilea fiu al lui Donald și Nellie Ruth Pillsbury King. Când avea doi ani, tatăl său și-a abandonat familia, astfel că micul Stephen King a avut o copilărie grea, marcată de repetate mutări dintr-un oraș în altul. Stephen King  a îndrăgit matineele anilor '50, unde se proiectau în special filme de groază și SF.

În 1960, Stephen King l-a descoperit pe H. P. Lovecraft, care a avut o influență decisivă asupra carierei sale. Acesta a fost momentul în care marele autor a început să scrie povești la o mașînă de scris căreia îi lipsea tasta „N”, pe care o vom întâlni mai târziu în Misery.

Între 1962 și 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar între 1966 și 1970 a urmat cursurile Universității Mâine din Orono. În această perioadă a lucrat la biblioteca facultății și a publicat primele sale povestiri în revista Mâine Campus, unde a ținut și o rubrica permanentă.

În iunie 1970 a obținut licență în literatură, un certificat de profesor de liceu și o diplomă pentru elocuțiune și artă dramatică. În 1971 s-a căsătorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scriitoare și poetă T. King, cu care a avut trei copii. O vreme a trăit într-o rulotă și a lucrat într-o spălătorie industrială, apoi a devenit profesor de engleză la Hampden Academy, Mâine.

În aceea perioada, Stephen King a dus o viață grea, plină de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A început să scrie Carrie, dar fiindcă romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Soția să însă, care nu se îndoia de talentul lui, a recuperat manuscrisul și l-a convins să-l ducă la bun sfârșit.

În 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumpărat drepturile ediției de buzunar cu suma record de 400 000 de dolari. În 1975 familia sa și-a cumpărat prima casă la Bridgton, Mâine, iar Stephen King a publicat Salem's Lot.

Din acest moment Stephen King își va consacra viață exclusiv creației literare și, într-o mai mică măsură, producției cinematografice. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate. De asemenea, Stephen King acordă permisiunea studenților la regie să adapteze povestirile sale pentru sumă simbolică de un dolar.

Stephen King a doborât toate recordurile de vânzare și a primit numeroase premii, printre care și prestigioasă Medalie pentru Contribuții Deosebite în Domeniul Literaturii Americane oferită de Național Book Foundation. În 2006 venitul său anual a fost estimat la 40 de milioane de dolari. 


Apocalipsa

Apocalipsa

„Profeție. Alegorie. Satiră. Realism. Fantezie. Apocalipsă. Un roman total!“ The New York Times Book Review Una dintre cele mai înspăimântătoare și verosimile apocalipse scrise vreodată: un virus distruge lumea și o aruncă într-o bătălie între bine și rău, pe viață și pe moarte. Un angajat evadează dintr-un laborator, neștiind că e purtătorul unei arme letale: o mutație de supergripă care va omorî 99% din toată populația lumii în doar câteva săptămâni. Cei care supraviețuiesc sunt terifiați, dezorientați și au nevoie disperată de un lider. Vor avea de ales între o bătrână de 108 ani, care pledează pentru o comunitate pașnică, și Randall Flagg, omul în negru, care încurajează haosul și violența. Alegerea unuia sau a altuia va decide soarta întregii umanități. „Mi-am dorit să scriu o fantezie epică asemenea celei create de J.R.R. Tolkien în Stăpânul inelelor, dar în manieră americană. Așa a luat naștere Apocalipsa.“ Stephen King „– Simptomele sunt banale, spuse doctorul, începând să le enumere pe degetele făcute evantai. Frisoane. Febră. Dureri de cap. Slăbiciune și oboseală generalizată. Lipsa poftei de mâncare. Durere la urinare. Umflarea progresivă a glandelor. Umflarea ganglionilor de la subraț și din zona inghinală. Insuficiență și apoi blocaj respirator. Toate astea sunt simptome de răceală banală, de gripă sau de pneumonie. Pe care știm cum să le tratăm. Dacă pacientul nu-i nici prea tânăr și nici prea bătrân, dacă nu-i deja slăbit din cauza unei alte afecțiuni, atunci antibioticele le fac de petrecanie. Însă par a fi neputincioase în cazul acestei boli. Ea își face apariția mai lent sau foarte repede, dar tot apare. Și nu cedează la niciun medicament. Se agravează, apoi dă semne că ar scădea în intensitate, apoi iarăși se agravează; pacientul se simte din ce în ce mai slăbit; glandele se inflamează tot mai mult; după care survine decesul. Undeva, cineva a dat-o în bară. Și acum încearcă să-și ascundă greșeala.“ ..


8499 lei

În stoc
? Cauți o carte și nu o găsești pe site?

Alexandria îți recomandă