"Tema principala a prezentului volum este razboiul, iar in tratarea numeroaselor campanii si incursiuni am urmat exemplul vechilor cronicari, care isi cunosteau meseria. Razboiul a fost fundalul pe care s-a desfasurat viata in teritoriile statelor france, iar hazardul bataliilor le-a decis adeseori destinul. Am inclus insa in acest volum si un capitol despre viata si organizarea Rasaritului Latin"Steven Runciman „Medievist si bizantinolog de mare suprafata, dincolo de uriasa admiratie si pretuire dobandite printr-o cariera academica atipica, Sir Steven Runciman s-a dovedit si un realmente talentat story-teller. Observam la el, pe de o parte, interesul pentru documente rare si accesul la arhive greu accesibile, iar pe de alta parte, talentul si bucuria de a da o forma accesibila multiplelor sale povesti/povestiri/istorii brodate pe canavaua informatiilor si a documentelor istorice de prima mana. De aici si popularitatea lui, ca si in cazul lui Nicolae Iorga, dincolo de pretuirea confratilor de breasla. [...] Primul volum din Istoria Cruciadelor abordeaza Cruciada I si evenimentele de pana la intemeierea Regatului Ierusalimului, in timp ce volumul al doilea, mai bogat in evenimente spectaculoase, se intinde in timp de la intemeierea Regatului Ierusalimului pana la crearea Orientului Latin (1100-1187). Cele doua volume se citesc pe nerasuflate, caci avem si lupte, si cuceriri de cetati, si figuri politice si militare ce au marcat o intreaga epoca, plina de convulsii. Iata ca, dupa o mie de ani, lupta dintre Crestinatate si Islam nu s-a incheiat. Am putea pricepe multe dintre intamplarile de astazi si prin prisma istoriei de ieri. Oricat ar parea de indepartate de noi acele vremuri. Un studiu istoric plin de informatii si de analize corecte, o carte densa despre convulsiile unei Europe dominate azi de un multiculturalism care nu duce nicaieri, o lunga poveste, nu doar pentru profesionistii istoriei.“Observator cultural„Nu stiu cand in ultimii ani am mai citit o carte care sa-mi largeasca aria de cunostinte si de interes intr-o asemenea maniera. Aveti in fata dumneavoastra una dintre cele mai formidabile lucrari epice romantice, care se remarca prin rigurozitate si imaginatie.“The Times Literary Supplement..

„Toleranta este mai degraba o virtute sociala decat una religioasa. O atitudine deschisa fata de crezul personal al altora se afla, fara indoiala, la baza unei societati armonioase; dar este o conduita imposibila pentru cei animati de o puternica religiozitate. Caci, increzatori de a fi descoperit cheia si chintesenta Vietii, nu ne putem abandona prietenii si aproapele bajbaind in intuneric. Banuim, poate, ca ei, chiar si fara aceasta cheie, ar fi capabili sa duca o viata virtuoasa, dar le este infinit mai dificil fara principiul calauzitor. Este de datoria noastra sa ii ajutam pe calea Adevarului, sa le aratam lumina ce se pogoara asupra tuturor. Opiniile divagheaza in privinta naturii acestui ajutor ce trebuie acordat, fie ca este vorba de persuasiunea blanda si exemplul luminos, fie ca vorbim de sabie si autodafé. Dar niciun om nu poate, in avantul credintei, sa treaca indiferent pe langa cel necredincios fara a intreprinde nimic.“ STEVEN RUNCIMAN..

„Nimeni nu contesta astazi ca Renasterea este o miscare culturala pornita din sanul lumii italiene care redescopera, intr-o prima faza, Antichitatea latina si apoi se indragosteste iremediabil de cea greaca. Dar fara cultura bizantina, atat cat a fost ea de prolifica, fara acest «Bizant decadent, Renasterea italiana s-ar fi oprit la jumatatea drumului» (H.-G. Beck). […]Termenul in sine nu este o inventie moderna, dar conceptul modern pare sa detina astazi monopolul. Si desi el este inerent lumii bizantine, intelesurile sale nu ne fac sa credem ca omul bizantin va fi intuit vreodata sensul pe care acesta avea sa-l ia mai tarziu in Occident. Chiar si asa, Bizantul nu poate fi separat de conceptul modern de Renastere, dat fiind faptul ca a avut partea sa importanta de contributie la dezvoltarea Renasterii italiene, chiar daca mai putin la dezvoltarea acceptiunii termenului.“Vasile Adrian Caraba..