Vol. al II-lea al Gramaticii instrumentale cuprinde capcanele limbii romane, probleme, dificultati in maniera exhaustiva (nu sub aspect exemplificator) si se adreseaza tuturor celor care vor sa afle mai multe despre frumusetea limbii romanesti.Este util pe tot palierul invatamantului nostru, de la anii de scoala primara [ex. scrierea cu „x“ sau „cs“], gimnaziala [ex. paronimia prin accent: a. bóxer (s.m., rasa de caini); / b. boxér (s.m., pugilist); paronimie cazuala: a. draga (nava) s. f., g.-d. art. dragei; pl. drage / b. draga (scumpa) adj. f., g.-d. art. dragii (ex. dragii mele mame); pl. dragile (ex. dragile mele fiice)] si pana dincolo de pregatirea pentru admitere intr-o facultate, unde limba romana este materie de examen [ex. englezisme (bódy building; advertising etc.), latinisme (fatum; ad interim/ ad-interim) etc.]Conform programelor scolare in vigoare...

Lucrare scrisa cu profesionalism, cu grija permanenta fata de beneficiari si în acord cu noile norme ale DOOM,Gramatica instrumentala se remarca prin densitatea informatiei, prin exemplele ilustrative numeroase si adecvate, prin atentionarile explicite asupra unor greseli de limba sau de analiza gramaticala clasica.Cuprinde TOT ceea ce este prevazut în programele de admitere si de absolvire, se adreseaza tuturor celor care, stapânind cunostintele de baza ale limbii române, doresc sa si le sistematizeze, sa capete o privire globala coerenta asupra gramaticii românesti.Este un instrument de lucru eficient nu numai pentru elevii care se pregatesc pentru testare nationala, pentru admitere în liceu, pentru bacalaureat sau pentru admitere la facultati (unde se sustine examen de gramatica a limbii române), ci si pentru profesori, în munca de la catedra, ca un material practic ajutator.Parcurgerea atenta a pasilor propusi de autor în diagnosticarea unei parti de vorbire sau de propozitie exclude orice posibilitate de confuzie, mai ales ca se da si modul sigur pentru (auto)verificare.Ordonarea informatiei s-a realizat în asa fel, încât candidatul sa faca fata celor doua tipuri de cerinte:[1] identificarea (în textul dat) a unei notiuni gramaticale sau[2] construirea unui enunt care sa contina acea notiune...

Prin prezenta lucrare intentionam sa dam posibilitatea elevului sa descopere (singur) minunatiile care se ascund sub slova literaturii, dar asta nu se poate face decât lucrând, încercând, exersând.În toata activitatea noastra (cu sperantele unui mare NAIV), ne-am condus dupa un principiu simplu: elevul nu se poate forma DECAT prin efort propriu, la care se adauga factori auxiliari: manuale, profesori, surse de informatii etc.; altfel, vor rezulta niste robotei, semidocti sau zerodocti.De ce INSTRUIRE prin EVALUARE?Cerinta (de regula) este formulata în termeni evaluativi, dar poate fi citita si în registru instructiv, pentru ca formularea este în asa fel realizata, încât "strecoara" elemente informative de cele mai multe ori, cerintele (chiar daca nu vor fi rezolvate) contin o trainica si utila sursa de informatie (V. N. fonetic)BENEFICII:[a] pentru profesor: profesorul alege textul potrivit (gen, specie, personaj, moduri de expunere etc.), poate organiza discutii, mese rotunde pe anumite teme; alcatuieste rapid lista cerintelor, temelor pentru acasa etc. [b] pentru elev: are posibilitatea sa învete cum se poate patrunde în tainele, frumusetea literaturii.VOCABULARUL:Lipsa performantelor este cauzata de saracia unui vocabular adecvat (cantitativ si calitatv), de aceea s-a folosit un limbaj cu standarde mai ridicate, având convingerea ca noile cuvinte, necunoscute sunt o sursa sigura pentru îmbogatirea vocabularului, daca se apeleaza la profesor, daca se foloseste glosarul oferit sau un dictionar explicativ [V. conceptele estetice, care nu se studiaza în gimnaziu (exceptie - comicul), dar vor trezi interesul celor dornici sa aiba un vocabular mai bogat]De aceea, limbajul folosit în lucrare (în mod intentionat) este, adeseori, peste nivelul anului de studiu, apelând la anumite tehnici pentru a-l face accesibil elevilor: un glosar la sfârsit, formularea facuta în asa fel, încât sa reiasa - din context - sensul cuvântului etc...

Prin prezenta lucrare intentionam sa dam posibilitatea elevului sa descopere (singur) minunatiile care se ascund sub slova literaturii, dar asta nu se poate face decât lucrând, încercând, exersând.În toata activitatea noastra (cu sperantele unui mare NAIV), ne-am condus dupa un principiu simplu: elevul nu se poate forma DECAT prin efort propriu, la care se adauga factori auxiliari: manuale, profesori, surse de informatii etc.; altfel, vor rezulta niste robotei, semidocti sau zerodocti.De ce INSTRUIRE prin EVALUARE?Cerinta (de regula) este formulata în termeni evaluativi, dar poate fi citita si în registru instructiv, pentru ca formularea este în asa fel realizata, încât "strecoara" elemente informative de cele mai multe ori, cerintele (chiar daca nu vor fi rezolvate) contin o trainica si utila sursa de informatie (V. N. fonetic)BENEFICII:[a] pentru profesor: profesorul alege textul potrivit (gen, specie, personaj, moduri de expunere etc.), poate organiza discutii, mese rotunde pe anumite teme; alcatuieste rapid lista cerintelor, temelor pentru acasa etc. [b] pentru elev: are posibilitatea sa învete cum se poate patrunde în tainele, frumusetea literaturii.VOCABULARUL:Lipsa performantelor este cauzata de saracia unui vocabular adecvat (cantitativ si calitatv), de aceea s-a folosit un limbaj cu standarde mai ridicate, având convingerea ca noile cuvinte, necunoscute sunt o sursa sigura pentru îmbogatirea vocabularului, daca se apeleaza la profesor, daca se foloseste glosarul oferit sau un dictionar explicativ [V. conceptele estetice, care nu se studiaza în gimnaziu (exceptie - comicul), dar vor trezi interesul celor dornici sa aiba un vocabular mai bogat]De aceea, limbajul folosit în lucrare (în mod intentionat) este, adeseori, peste nivelul anului de studiu, apelând la anumite tehnici pentru a-l face accesibil elevilor: un glosar la sfârsit, formularea facuta în asa fel, încât sa reiasa - din context - sensul cuvântului etc...