Un "roman-antologie" alcatuit din 38 de povestiri ale unor scriitori fictivi, carora li se dau si scurte notite biobibliografice inventate. Fiecare autor este dintr-una din tarile in care opera lui Pavic a fost tradusa. Volumul este gandit ca o antologie a literaturii lumii, reflectand atat spiritul literaturii locale, cat si stilul unic al creatiei paviciene. Este inclusiv o povestire scrisa de un autor roman, Ion Opulescu, despre o aristocrata care a existat cu adevarat, Natalia Chesco, casatorita cu Milan I al Serbiei. Povestirile contin "sertare" secrete care te indeamna sa cercetezi, sa gandesti, sa faci legatura intre personaje, adesea ca un cititor-detectiv, dar care cauta indicii in literatura. O alta povestire este despre un "fotoliu de murire" in care, daca te asezai, iti pierdeai viata. Un fotoliu care ajunge la diferite persoane, de-a lungul anilor, de la un capitan de vas la un negustor de antichitati, pastrandu-si misterul. In alta, aflam cum cantecul pasarelelor dintr-un parc parizian ascunde numele unui criminal care, cu secole in urma, rapise pe nedrept onoare si viata femeii cu care era insurat.
El gandeste asa cum noi visam - Robert Coover, The New York Times Book Review
In acest roman, in aceasta specifica antologie a povestirii universale contemporane, asadar, intr-un roman-antologie, cititorul va gasi treizeci si opt de povestiri, precum si date biobibliografice despre scriitorii acestor texte, care sunt tot triezeci si opt, fiindca din fiecare literatura a fost ales doar un reprezentant. Toti acesti scritori si referintele lor sunt rodul inchipiuirii, iar toate cele treizeci si opt de povestiri sunt scrise de Milorad Pavic. - Milorad Pavic
Romanele lui Pavic ar putea fi caracterizate ca apartinand realismului magic. [...] O incercare de a sfida gravitatia vietii obisnuite. - Anne Tyler, The Philadelphia Inquirer
Teatru de hartie, roman prodigios de eterogen, in care canonul literar lupta cu inertia, in sensul reductiei dintre esenta si existenta, pare infuzat de acel dicton cu tenta paradoxala al lui Hippolyte Taine: "Stilul nevazut este perfectiunea stilului". - Mariana Stefanescu
