Profitand de ocazie, au fost facute actualizarile necesare, consecinta a modificarilor legislative intervenite ulterior; au fost introduse noi teme legate de drepturile angajatilor la cumulul de functie si la alte drepturi ale lor si la protectia avertizorilor publici, la incetarea contractului individual de munca in perioada de proba etc.
Este continuata si accentuata ideea conform careia dreptul muncii este un drept comun pentru toate raporturile de munca si de serviciu, deci nu doar pentru cele izvorate din contractul individual de munca, dar si pentru cele intemeiate pe acte juridice care consemneaza acordul de vointa in scopul prestarii unor munci subordonate. Este si cazul raporturilor de munca/de serviciu ale functionarilor publici, inclusiv ale celor cu statut special (politisti, politisti de penitenciare), ale militarilor, ale judecatorilor si procurorilor etc.
Pe baza legislatiei, a jurisprudentei si a doctrinei actuale au fost prezentate si analizate aspecte relevante ale relatiilor de munca si de serviciu, incepand cu izvoarele si principiile dreptului muncii, continuand cu dialogul social, organizatiile sindicale si patronale, rolul statului pe piata muncii, contractul si acordul colectiv de munca, formarea profesionala, incheierea raporturilor de munca si de serviciu, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea acestor raporturi. Totodata, a fost avuta in vedere si raspunderea juridica a angajatilor si angajatorilor (disciplinara, pentru daune, contraventionala si penala).
Nu puteau lipsi din Tratat procedurile juridice - solutionarea conflictelor/litigiilor de munca de catre instantele judecatoresti specializate, inclusiv de cele de contencios administrativ.
