Perspectiva din care am încercat să privim lucrurile este una complexă: pluri și interdisciplinară. Totodată, am încercat să privim identitatea națională românească într-o viziune holistică, că întreg, că un complex de factori, procese, tendințe etc.
Cu alte cuvinte, am dorit să aducem în discuție și analiză toate laturile și aspectele posibile începând cu latura (componentă) istorică și terminând cu aspectele de ordin psihologic sau etnopsihologic, economic, sociologic, spiritual, cultural etc.
Gândul care ne-a călăuzit de la început până la sfârșit a fost acela de a prezența analitic cât mai multe perspective posibile și cât mai multe aspecte privitoare la fenomenul identitățîi naționale românești.
Am încercat, de asemenea, să punem în lumina și să analizăm - atât cât acest lucru este posibil - atât aspectele pozitive cât și cele negative și asta în numele adevărului și al dorinței sincere de îndreptare a lucrurilor mai puțîn favorabile. Convingerea noastră este că pentru a putea îndrepta aceste lucruri, ele trebuie mai întâi sesizate, recunoscute, analizate, evidențiate.
Ne situăm, în acest fel, într-o linie de gânditori iluștri: de la Dimitrie Cantemir la Constantin Rădulescu-Motru și mai departe.
Volumul de față reunește contribuțiile câtorva zeci de specialiști din domenii foarte variate: istorie, filosofie, teologie, litere, geografie, etnopsihologie, antropologie, economie, sociologie, politologie, muzicologie, etnografie etc. Cum spuneam, intenția inițială a fost să cuprindem, în acest volum, toate aspectele relevante privind identitatea națională românească. Dacă am reușit sau nu lăsăm în seama specialiștilor și a cititorilor să aprecieze. Ce pot să spun, cu toată onestitatea, este că produsul final nu coincide întocmai cu proiectul inițial. A trebuit să renunțăm la anumite teme după cum, din mers, am mai adăugat teme care nu figurau în proiectul (planul) inițial. A rezultat, oricum, ceea ce se vede: un volum masiv de aproape 800 de pagini.
Un aspect important pe care l-am urmărit de la început a fost cel referitor la re-configurarea factorilor identitari. Astfel, factorii identitari tradiționali, precum originea, limba, teritoriul, religia, cultură etc., au pierdut prioritatea în favoarea factorilor nontraditionali și nonconventionali: economic, tehnologic, educațional, sportiv etc. Din păcate, acest aspect nu se reflectă, atât și așa cum ne-am fi dorit, în structura volumului de față.
Am conștientizat de la început dificultățile pe care un asemenea proiect ar putea să le genereze. Ele țîn, înainte de toate, de nevoia de a proceda,, obiectiv\\" într-o situație aparte, deloc confortabilă. Coordonând acest proiect, mi-am dat seama cât este de dificil să scrii despre poporul tău, despre țară ta, despre națiunea căreia îi aparții în mod,, obiectiv\\". Cu părțile lor bune și cu părțile lor rele, cu calități și defecte. Constantin Rădulescu-Motru a trecut prin aceeași dilema:,, Cum să te ridici peste amărăciunile tale personale pentru a vedea și calități în afară de defecte? Cum ai să te ridici peste amorul propriu, pentru a vedea și defecte în afară de calități?\\". Filosoful român consideră cunoașterea sufletului unui popor, înainte de orice,,, o serioasă opera de știință\\". Deviza lui era:,, Întâi lumina minții și pe urmă focul aprins al patriotismului\\" (Motru, 1999, pp. 34-35). Dar oare pot fi atinse aceste deziderate și în realitate? Ceea ce mi-am dorit de la acest proiect a fost să spunem adevărul despre români. Chiar dacă, uneori, adevărul e dureros, el trebuie spus cu orice riscuri. Experiență istorică ne arată că nimic durabil nu se poate clădi pe minciună, pe neadevăr, pe iluzii fără fundament. Am plecat de la premisa că dacă nu știm cine suntem, nu știm nici de ce suntem în stare, ce putem face. Am urmat, în această privința, îndemnul aceluiași Rădulescu-Motru:,, Să începem, spunea el, prin a ne studia pe noi înșine, că să vedem cine suntem și ce putem\\" (Motru, 1999, p. 32). Cu această convingere am plecat și noi la drum. Dacă vrem să știm și să arătăm ce putem, trebuie, mai întâi, să știm cine suntem cu adevărat. Cu bune și cu rele, cu părțile pozitive, dar și cu cele negative.
Nu puține dificultăți vin din exigență de a adapta fiecare subiect, fiecare contribuție în parte, la tema generală. E mai greu să vorbești, de pildă, despre economie, educație etc. prin prisma specificului național.
În fine, nu este un lucru ușor să compatibilizezi contribuții atât de diferite, scrise de autori diferiți, cu viziuni diferite, cu moduri de abordare și cu stiluri diferite. Riscul major, aici, este să rezulte un volum eterogen, lipsit de unitatea necesară. Pe de altă parte, am fost pe deplin convins că o lucrare despre identitatea națională, în prezent, nu poate fi decât,, opera\\" unei echipe de specialiști. Nimeni nu mai este, astăzi,,, specialist\\" în toate încât să poată singur asumă subiecte din domenii atât de diverse. (Vasile Boari)