In situatii de criza economica, sociala, culturala sau ideologica, se reactiveaza spontan un mod de gandire simbolica, care face recurs la un fond imagistic fundamental. Acest lucru isi are explicatia in faptul ca simbolicul poate transcende timpul si istoria si, in plus, are si o valoare anticipativa, poate lansa constiinta colectiva spre cautarea unei noi identitati1. Aceasta regresie spre simbolic si mitic poate fi inteleasa si ca o reactie de autoaparare, recrudescenta imaginilor arhetipale in cadrul reprezentarilor colective putand avea si semnificatia pregatirii unor importante schimbari de natura sociala. Lumea primordiala pe care o regasim in imaginarul simbolic este una mult mai bogata decat simbolismul ideologic al oricarui moment istoric concret. Prin publicitate si prin spectacolul ei se proiecteaza poate mersul inainte spre noi forme de civilizatie. Mesianismul publicitar este un spectacol care ascunde foarte bine, prin imaginile paradisiace, armaturi ideologice care nu mai au singure forta de a duce inainte societatea. (VASILE SEBASTIAN DANCU)..

Romaniaeste o emotie care ne-a fost insamantata in sufleteatunci cand descopeream lumeasi care s-a slefuit incet, ca o perla,din suferinte, tristeti si bucurii.Din spaima de lumesi din bucuria de a descoperi prietenia sau solidaritatea.Romaniaeste un alt nume pe care il dam noi unui loc din universunde am cunoscut iubirea, zambetul mameisau glasul bland al invatatoarei noastre.Nu putem fugi de acel locpentru ca se afla in inimile noastre,fie ca stim,fie ca nu mai stim...

O buna perioada de timp am crezut ca ideile mele se vor intalni cu cele ale altor oameni si, incet, vom putea constitui o echipa pentru schimbare, un colegiu invizibil care va creste pe zi ce trece si va reusi sa faca ceva. Daca nu va putea sa rastoarne muntii inertiei, macar va ajuta ca lucruri mici sa se intample, pornind de la o idee modelata pe hartie. Pentru ca scrisul este ca un fel de piatra, care nu zboara in vant, ca vorba, el ramane undeva in Univers. Poate fi luat de fiecare si folosit ca o arma sau ca o caramida cu care sunt construite marile lucruri si evenimente. Prima schimbare este una mica, dar importanta, cea in care incepi sa vezi diferit unele lucruri din jurul tau si incepe sa-ti pese. Contabilizezi si alte griji, te doare suferinta din jur si nu te mai gandesti la comunitate ca la o ghena si nici la patria ta ca la o harta agatata pe peretele clasei intai...

Cantec livrescCitim si scriem,scriem si citim.E usor a face carti din carti.Nadajduimca nu-i departe ziuacand cu tomul nostruvom da lovitura.Nu ne place a credecum ca truda noastrae umbra palidaa cartilor citite.Undeva departe,peste colinece se pierd in fum,batranul hidalginca rataceste.El nu mazgaleste,infaptuiesteceea ce-a citit.....

Politica Inutilă..

Romania invizibila pentru straini sau cea care este patria noastra invizibila, de care ne este uneori rusine, poate iesi la suprafata intr-o societate posibila, din cioburile unui vis pe care il purtam cu totii in suflet, dincolo de nivelul de cultura, de bogatie sau pasiuni politice. Trebuie doar un strop de solidaritate, un pic de curaj si o minima incredere in forta noastra colectiva. Daca nu vom reusi asta, vom vedea ca inca 100 de ani, dincolo si dincoace de Colectiv, inainte si dupa Revolutia din 1989, peste Romania se va intinde aceeasi mare neputinta, ticalosie si mizerie umana.Societatea noastra pare a avea acest tip de impersonalitate, o instrainare de ea insasi, o neparticipare la propriul destin. Avem un potential pe care nu-l actualizam, nu-l scoatem la suprafata. Totul este posibil, se poate intampla, poate fi gandit, dar societatea nu se mobilizeaza pentru ca aceasta virtualitate sa devina fapt. Astfel ca putem vorbi despre o Romanie absenta, o Romanie probabila.Vasile Sebastian Dancu..

Poveștile, viața și moartea  -  Vasile Sebastian Dancu..

Jocul democratic de azi este respins pentru că a fost blocat de către partidele politice, monopolizat de instrumente media şi de actori economici care vor rămânerea în logica socială şi economică a devenirii sistemului social şi politic clasic. Cetăţenii sunt apatici, pesimişti, blocaţi în neîncredere şi înstrăinare, iar din această stare nu-i putea scoate decât o logică a seducţiei cu care funcţionează reţelele de socializare şi mass-media. Reţelele de socializare permit fabricarea unor noi identităţi şi naşterea unor grupuri neconstrângătoare, deoarece poţi să-ţi alegi prietenii, îi poţi decupla oricând, te poţi baza pe sentimentele lor afişate prin emoticoane sau alte simboluri de stare. Cetăţeanul are nevoie de un refugiu într-o „curajoasă lume nouă”, cum ar spune Huxley.Nu este o criză politică, deoarece o criză politică se sfârşeşte mai uşor, odată cu alegeri noi, cu oameni sau idei noi. Este o criză de sistem, creată de nevoia de a refonda sistemul politic după alte exigenţe: transparenţă prin mediatizare continuă, fragmentare şi respect al eterogenităţii şi diversităţii.Politica ar trebui să înveţe o gestionare a sistemului social fără dominare şi fără a crea alienare sau izolare pentru cei care se simt nereprezentaţi.Flashmob-ul şi streetbooming-ul creează în junglele oraşelor noi moduri de a fi împreună...