Cum să recunoaștem și să evaluăm o DEMOCRAȚIE s-a născut din nevoia de a clarifica unele întrebări referitoare la democrație, cum ar fi: „Este democrația un mit?”, „Este democrația numele a ceva ce nu există?”, „De ce democrtia nu are o definiție acceptată?”, „De ce termenul de democrație poate fi folosit și de state cu regimuri democratice și de state cu regimuri autoritare și chiar dictatoriale?”.Victor Cătălin consideră că a venit momentul repunerii în drepturi a democrației, fiind ajutați de faptul că umanitatea se apropie imminent de un dublu consens asupra noțiunii de democrație și anume că singură democrație posibilă este democrația liberală, iar edificarea să trebuie ordonată printr-o constituție scrisă. Cu alte cuvinte nivelul democrației unui stat trebuie să fie cel dispus prin Constituția să.Cum să recunoaștem și să evaluăm o DEMOCRAȚIE explorează posibilitățile de evaluarea a nivelului și tendinței de evoluție a democrației constituționale, analizând modul în care constituția unui stat respectă preceptele democrației liberale.Victor Cătălin își exprimă părerea că nivelul democrației poate fi controlat și ameliorat dacă se cunosc în amănunt abaterile constituției unui stat de la preceptele democrației liberale.Cum să recunoaștem și să evaluăm o DEMOCRAȚIE propune indicatori, cantitativi și calitativi, în scopul evaluării nivelului și determinării gradului de risc al democrației constituționale și stabilirea unui rating al acesteia. De asemenea, se propune și o metodă de stabilire a tendinței evolutive a acestor indicatori. Dar, poate cel mai important este faptul că prin metodă propusă se poate stabili, cu destulă precizie, ce măsuri sunt necesare pentru ameliorarea democratică a unui stat...

În discuțiile despre viitorul Uniunii Europene, un subiect la ordinea zilei, nu se vor putea evita întrebări ca: „Este necesar ca Uniunea Europeană să depășească stadiul de uniune comercială și vamală?” sau „Este posibil ca Uniunea Europeană să supraviețuiască dacă unele state membre se vor abate de la calea democratică?”. Sintetizând, ne putem întreba: „Care este factorul comun care poate asigura supraviețuirea și stabilitatea Uniunii și care poate crea condiții de trecere la o uniune politică?”.Victor Cătălin dezvoltă ideea că acest numitor comun este democrația constituțională liberală și propune o aprofundare a modului de înțelegere și aplicare a acestui concept, de către statele membre.Cartea Democrația constituțională în statele membre ale Uniunii Europene face o evaluare a nivelului democrației constituționale liberale a statelor membre și o prezentare a deficiențelor constatate în aplicarea preceptelor și regulilor liberale de către constituția fiecărui stat.Aplicarea metodei de evaluare propuse este facilitată de faptul că statele membre ale Uniunii, cu excepția Marii Britanii, au constituții liberale scrise și practică modelul consensualist al democrației liberale.Concluzia cărții Democrația constituțională în statele membre ale Uniunii Europene este: gândirea viitorului Uniunii trebuie să înceapă cu ameliorarea și armonizarea constituțiilor statelor membre. Ca model se prezintă o constituție „colaj” alcătuită prin preluarea dispozițiilor din constituțiile statelor membre al Uniunii a celor care dispun și respectă preceptele și regulile democrației liberale. O astfel de constituție scoate în evidență faptul că  preceptele liberale se regăsesc, aplicate corect, în constituțiile statelor membre și în consecință implementarea lor de către fiecare stat este posibilă.Victor Cătălin crede că o constituție de tip „colaj” ar uniformiza și ridica nivelul democrației statelor membre și ar înlătura, în bună măsură, pericolul derapajului spre pseudo – democrație...