Vladimir Tismăneanu

Intre proiectul ideologic, politic si social al comunismului si cultura a existat o relatie complexa, manifestata puternic in campul productiei artistice. Ani la rand, atat istoria, cat si creatia au fost nevoite sa se incline in fata ideologiei. Ca fenomen global, comunismul a insemnat un razboi cultural care a implicat numerosi artisti proeminenti ai secolului XX. Vladimir Tismaneanu si Radu Stern examineaza atent intrepatrunderea dintre scopurile utopice si practicile culturale din domenii precum literatura, artele vizuale, filmul sau muzica si se completeaza stralucit: discuta, printre altii, despre Maxim Gorki, Picasso, Soljenitin sau Bulgakov, explica impactul mitologiilor politice care mizau pe artisti care sa inlocuiasca traditia "burgheza“, decadenta si sa provoace o revolutie sociala, culturala si umana. Si, poate cel mai important, cei doi autori delimiteaza clar adevarul de propagandaExista in aproape orice moment istoric o intretesere a artei cu politica. Lionel Trilling definea intalnirea lor drept creatoare de rascruci insangerate. Despre implicarea intelectualilor de stanga intr-un secol XX plin de contradictii si orori vorbesc in acest volum Radu Stern si Vladimir Tismaneanu. Si o fac cu o exceptionala acuitate si sensibilitate, oferindu-ne nu doar o suita de intamplari incarcate de profunde sensuri istorice si o galerie de personaje, ci si o veritabila carte de invatatura. - Mircea Mihaies Mi-l imaginez pe Vladimir Tismaneanu ca pe un paznic al constiintei colective - cand adoarme, toropita de relativismul derutant al vremii noastre, si e gata sa alunece in eroare fara sa-si dea seama, el o trezeste cu un soc de adevar. Vladimir Tismaneanu scrie pentru ca nu admite ca noi sa uitam. - Sever Voinescu, Dilema veche Prin sensibilitatea sa mereu in alerta fata de radicalismul fanatic, Vladimir Tismaneanu este cu siguranta unicul eseist politic roman comparabil cu polonezul Adam Michnik. - Mircea Iorgulescu Vladimir Tismaneanu este unul dintre cei mai importanti cercetatori ai politicilor est-europene. - American Historical Review..

În Efigii ale unui coşmar istoric, carte gândită ca o galerie a portretelor în clarobscur, în care apar magnații vechiului regim, Vladimir Tismăneanu este interesat de caracterologia epocii totalitare din România de după 1945 şi de felul în care s-a construit eșafodajul puterii și, mai ales, de exponenții ei. Cititorul va găsi, așadar, aici portretele liderilor PCR și ale premierilor comunişti, membri ai formațiunii politice care a monopolizat puterea, îndeosebi după alegerile măsluite din noiembrie 1946. Construind din biografiile liderilor comunişti un original bestiar al vremurilor moderne, Vladimir Tismăneanu explorează şi principalele instituții comuniste, între care, în primul rând, partidul, aparatul de propagandă şi poliția secretă. „Odată cu Efigii ale unui coşmar istoric, avem în față o carte de o pasiune intelectuală totală, proba unui angajament incontestabil al lui Vladimir Tismãneanu de partea adevărului și a civilității liberal-democratice. Volumul se înscrie pe linia Fantomei lui Gheorghiu-Dej, a Stalinismului pentru eternitate, la care putem adăuga însă, ca într-un tot unitar, și dimensiunea filozofico-politică a autorului așa cum apare ea, o supraconfirmare intelectuală, în Diavolul în istorie. Pe de altă parte, avem, cu această nouă lucrare, o recuperare și o pedagogie esențială a memoriei.“ (Marius STAN) Volum coordonat de Marius Stan ..

CM: Trăiam cu trei sute de ceausesti în cap, în buzunare, nimeni nu părea în stare să-i măture din viaţa mea. O armată de ceausesti liliputani mărsăluia zilnic prin mine, mă cucerea, redutele cădeau una după alta...VT: Am stat o dată si la Vila Lac 2. Pe coridoare, noaptea, umblau tiptil ceausestii liliputani, ca o armată de gângănii belicoase.....

„Cu această carte, Vladimir Tismăneanu atinge cele mai grave acorduri ale angajamentului său moral în favoarea demnităţii şi a libertăţii omului. În Stalinism pentru eternitate, făcând istoria politică a comunismului românesc, autorul consacra un tip de analiză intens etică şi pasională, în care competenţa istorică se împletea strâns cu experienţa personală şi cu revendicarea dreptului sentimentelor morale de a avea o voce în istorie. Încă de atunci, prin stilul pasionat al analizelor sale, el încerca să ofere o voce publică sentimentelor pe care istoria secolului trecut le înecase în dispreţ: bunele sentimente morale.Prin Diavolul în istorie, istoricul comunismului românesc devine istoricul universal al ravagiilor produse de religiile seculare ale secolului XX. Metoda sa de analiză constă, şi aici, în hermenutica angajată, în critica pasională, demistificarea ideologică, aplicarea necruţătoare a discernământului etic la justificările politice ale acţiunilor criminale. Nouă este sensibilitatea teologică faţă de răul care ucide în numele binelui, în care Tismăneanu vede răul absolut şi împotriva căruia mobilizează o nimicitoare combinaţie de erudiţie istorică şi argumente liberale deduse din principii etice. Tonul discursului său este acela al moralistului angajat. Strategia analitică a autorului constă în a încerca să fizexe răul printr-o ameţitoare multiplicare de ramificaţii erudite, prin care ştiinţa sa de istoric depistează ceea ce flerul său de politolog indică, exigenţele sale de moralist resping, iar abilităţile sale de filozof demontează. Dizolvată în astfel de acizi, teologia mincinoasă a religiilor seculare e redusă în chip necruţător la miezul ei cel mai hâd şi mai respingător: uciderea în mai puţin de şaptezeci de ani a aproape o sută cincizeci de milioane de oameni. O crimă pe care nu o mai poate justifica nici cel mai perversDiavolul în istorie nu este însă doar o carte excepţională, scrisă de una dintre minţile cele mai strălucite ale culturii noastre. Ea reprezintă, în concertul mărturiilor despre tragedia totalitară pe care naţiunile le depun la tribunalul posterităţii, mărturia românească cea mai articulată, cea mai tăioasă, cea mai puternică. Rusia, prin Soljeniţîn, şi-a depus mărturia ei; la fel, Polonia, prin Kolakowski; ori Cehoslovacia, prin Havel. Acum, prin Tismăneanu, o face şi România. Iar mărturia noastră spune că omenirea a trăit timp de un secol în compania Diavolului; ceea ce face ca toate regimurile politice care l-au acompaniat să fie în mod necesar şi ilegitime, şi criminale. Mulţumită lui Vladimir Tismăneanu, cu această carte, mărturia românească poate fi în fine auzită în toată lumea civilizată.“ (Horia-Roman PATAPIEVICI)„Diavolul în istorie este o foarte importantă lucrare de istorie intelectuală, care priveşte o problemă fundamentală a secolului XX, o operă care denotă o cunoaştere vastă, globală, precum şi o experienţă personală foarte atent asimilată. Pagini indiscutabil sclipitoare.“ (Timothy Snyder, autorul cărţii Tărâmul morţii) dintre avocaţii răului...