O proza poetica devenita clasica, de o intensitate emotionala extrema, in care insingurarea orientala nu poate fi atinsa nici de iubire si nici de moarte. Publicata in 1949, nuvela Pusca de vanatoare isi pastreaza intacta forta de seductie, in 2023 fiind adaptata pentru scena de Serge Lamothe, avandu-i ca protagonisti pe Miki Nakatani si Mihail Barisnikov, intr-un spectacol semnat de Francois Girard.Este oare cu putinta ca o pusca de vanatoare dintr-un poem aparut intr-o revista cinegetica sa lege patru destine? Poate sa ucida o pusca pe tragaciul careia nu apasa nimeni? De ce moare altcineva decat femeia luata in catarea armei? Cine e vanatul si cine vanatorul? Cum poate fi aparata cu pusca o amintire? Ce se intampla cand un jurnal nu este aruncat in foc? Dar atunci cand scrisorile ranesc mai tare decat gloantele? Cititorul nu trebuie sa imbrace un chimono ca sa poata raspunde la toate aceste intrebari. E suficient sa-si lase deoparte ochelarii de european si sa patrunda linistit in aceasta nespus de frumoasa lume a sugestiilor.Scriitorul cel mai subtil si enigmatic al literaturii secolului XX.O scriere delicata ca o petala de cires, o opera fantomatica ce aluneca deasupra aparentelor lucrurilor pentru a le patrunde mai bine misterul. - Lire​Nuvela Pusca de vanatoare are o incarcatura elegiaca, o rezonanta cehoviana emotionanta. - The Spectator..

Recunoscând-se în personajul unui poem, solitarul Josuke vrea să-i explice autorului motivele însingurării sale. Nu are nevoie să spună nimic. Trei scrisori îi vor recompune destinul în ochii celorlalţi, aşa cum i l-au rescris atunci când le-a citit şi el. Sunt scrisorile a trei femei – Midori (soţia lui Josuke), Saiko (amanta lui, care s-a sinucis), şi Shoko (fiica acesteia din urmă). Trei voci care spun aceleaşi întâmplări, însă fiecare altfel, iar în aceste infime derapaje se întrevăd adevărul unei vieţi, povestea unei iubiri, raţiunea unei infidelităţi, răzbunarea unui orgoliu rănit. O revelaţie amară pentru bărbatul care credea că-şi stăpâneşte şi înţelege destinul, scrisorile în care femeile din viaţa lui îşi dau jos măştile sunt mărturia misterului indescifrabil al fiecărui suflet...

Povestea de dragoste dintre împăratul Xuanzong și Yang Guifei este tot atât de cunoscută în Asia pe cât este cea dintre Tristan și Isolda în Occident. De-a lungul vremii, iubirea împăratului pentru Soția Prețioasă, favorita sa între cele trei mii de femei din gineceul imperial, a inspirat, în China și în Japonia, nenumărate poeme, romane, piese de teatru, filme și montări de operă.Roman istoric, Favorita suprinde cei 16 ani petrecuți de împăratul Xuanzong din dinastia Tang alături de Yang Guifei, una dintre cele patru frumuseți clasice ale Chinei. Iubirea lor, agitată și plină de senzualitate, este proiectată pe fundalul vieții trepidante de la Curte, mereu tulburată de intrigi și uneltiri, de miniștri însetați de sânge, generali ambițioși, eunuci vicleni și splendide concubine. Yasushi Inoue transformă, cu infinită grijă pentru veridicitate și detaliu, personaje istorice în ființe vii, dominate de pasiuni și spaime: tânăra temătoare nou-sosită la Curte devine și ea una dintre femeile dominatoare și tiranice care apar deseori în istoria chineză și pune stăpânire atât pe inima, cât și pe voința împăratului, sperând să se sustragă destinului tragic al tuturor soțiilor împăratului.„Patosul omenesc și suferința, singurătatea și izolarea, fatalismul oriental și conceptele budiste despre predestinare alcătuiesc firul predominant în țesătura scrierilor lui Yasushi Inoue.“ (Leon Picon)Ilustrația copertei: Qian Xuan, Yang Guifei urcând în șa (detaliu)..

Dincolo de povestea unei morţi încărcate de mister, Inoue conturează subtil esenţele a două lumi care de multe ori se suprapun: lumea maestrulului de ceai perfect, Sen no Rikyū, şi lumea samuraiul perfect, Toyotomi Hideyoshi.„Maestrul Rikyū a fost martorul morţii multor samurai. Oare câţi samurai au plecat spre câmpul de luptă după ce au băut ceaiul preparat de el? ªi apoi au şi murit acolo. După ce ai fost martorul atâtor morţi nefireşti şi violente, nu ai cum să te bucuri de o moarte liniştită.“ Sen no Rikyū, marele maestru de ceai din timpul lui Toyotomi Hideyoshi, moare prin sinucidere rituală. Enigma gestului său îl frământă neîncetat pe Honkakubō, discipolul care i-a fost alături în ultimii ani şi care pare să comunice în continuare cu Maestrul: acesta i se arată în vis şi îi vorbeşte. Retrăind în amintire toate marile ceremonii ale ceaiului oficiate de Maestru, toate gesturile şi vorbele lui memorabile, Honkakubō îi întâlneşte pe cei mai importanţi oameni din viaţa lui Sen no Rikyū, iar fiecare evocare a celui dispărut e un prilej de a descoperi lucruri neştiute, de a înţelege ceea ce a vrut Maestrul să-i transmită, de a pătrunde mai adânc arta ceaiului şi în acelaşi timp de a se împăca, în cele din urmă, cu sine...

Publicat în 1955 în foileton într-un supliment al prestigioasei reviste Bungeishunjū, romanul Nobila doamnă din Yodo (Yodo-dono nikki) este o capodoperă care, îmbinând realismul sever cu lirismul dramatic, surprinde cu acuitate psihologică parcursul spectaculos și totodată tragic al concubinei seniorului Hideyoshi, personaj real, intrat în legendă. Chacha, eroina din Castelul Yodo, a ajuns, din victimă aruncată într-o mizerie lucie, a doua soție a comandantului Hideyoshi, unul dintre cei mai curajoși seniori din Japonia. În ambele ipostaze, ea și-a rămas întotdeauna fidelă sieși, respectând parcă un cod personal al samurailor. Ecranizat în 2007 în regia lui Hajime Hashimoto, romanul vorbește despre Japonia zbuciumată a secolului al XVI-lea, despre bătălii și campanii militare, castele impunătoare și incendii magnifice, dueluri și seppuku, banchete fastuoase, intrigi, trădări și iubiri imposibile – toate zugrăvite de Inoue cu un veritabil talent de pictor care, dincolo de amplele panorame, cu mii de figuranți, așterne pe pânză, cu delicatețe, destine. Catrinel Popa, „Nobila doamnă şi nobilul oaspete“ (România literară, aprilie 2016)..